Abandonul de copii și „pasarea” responsabilităților părintești către instituțiile statului a devenit o practică curentă și profitabilă pentru români. Tot mai mulți dintre băcăuani își lasă odraslele în grija instituțiilor de protecție pentru a deveni „liberi” să meargă la muncă în străinătate, unde cîștigă bani frumoși. Dincolo de aspectul imoral al acestor practici, ele intră și sub incidența legii penale. De ce credeți că se apelează la astfel de tertipuri și ce măsuri ar trebui luate împotriva unor astfel de părinți?
Viorel Ilinca, 25 de ani, profesor: „Părerea mea este că, aceste persoane – nu le spun părinți pentru că nu-i pot numi așa – distrug copilăria și viitorul copiilor lor. Ei se gîndesc numai la partea materială. Ar trebui dată o lege mai aspră pentru astfel de «părinți»”.
Petrică Dumea, 53 de ani, administrator: „E clar că nu am o părere bună despre astfel de părinți. Și ei or fi necăjiți, dar abandonul propriului copil nu este o soluție. În cazul celor care merg să muncească în străinătate, nu înțeleg de ce nu-și iau copiii cu ei? Totuși, sînt mulți care îi încurajează să ajungă în această situație”.
Ionel Nechifor, 36 de ani, liber profesionist: „Decăderi din drepturile părintești. Asta este soluția cea mai bună, zic eu. Dacă ai putut să-ți abandonezi copilul, atunci să nu mai ai nici un drept asupra lui”.
Ștefan Botezatu, 63 de ani, pensionar: „După părerea mea, acești oameni sînt niște criminali. Au dat viață unor ființe care nu au nici o vină și pe urmă îi aruncă, exact ca pe niște gunoaie. Justiția ar trebui să-și facă meseria mai ales în astfel de cazuri”.
A consemnat Geanina ISTRATE
Lasă un răspuns