Punctul orb

înalta aristocrație de la curtea regelui francez Ludovic al XIV-lea se întrecea în petreceri. Cele mai mari succese le aveau artiștii sau savanții care reușeau să-i distreze prin idei mereu noi. Fizicienii din Europa se preocupau foarte mult în vremea aceea de lumină și vedere. Multe descoperiri importante din domeniul opticii atunci s-au realizat. De pildă, fizicianul francez Mariotte, care s-a ocupat cu optica, distra curtea franceză astfel: așeza doi demnitari față în față, la o distanță de doi metri și îi îndemna să se uite cu un ochi la un punct aflat într-o parte. După cîtva timp, amîndoi aveau impresia că aceluia din față îi lipsește capul. Demonstrațiile sale au avut un mare succes, însă aceasta nu a durat prea multă vreme.
Și dumneavoastră puteți efectua această experiență într-o formă puțin diferită. Țineți desenul de mai sus la circa 20 cm în fața ochiului drept și închideți pe cel stîng. Priviți cruciulița din stînga apropiind în același timp desenul de ochi. La un moment dat, punctul negru de la intersecția celor două cercuri dispare. Nu-l vedem, deși vedem tot ce se află în jurul lui.
S-a dovedit că pe retină există și un „punct orb”: dacă imaginea obiectului cade pe el, nu o vedem. Acest punct este acea parte a retinei – denumită punctul galben – unde nervul vizual intră în ochi și nu e încă ramificat în părticele infime, sensibile la lumină. Cîmpul vizual are deci întotdeauna o mică gaură, dar nu o vedem, deoarece ne-am obișnuit cu ea. Imaginația umple acest gol prin amănuntele părților înconjurătoare.Tot pentru acest motiv, ochelarii crăpați nu deranjează pe posesorul lor decît în primele zile. Mai tîrziu, el se obișnuiește și nu se mai observă crăpătura.
Cele două puncte galbene corespund la două porțiuni diferite ale cîmpului vizual, așa încît golul de care am vorbit nici nu se mai produce cînd privim cu ambii ochi. (Marius COSTACHE,
Adrian COMORAȘU)i tîrziu el se obișnuiește și nu se mai observă crăpătura.
Cele două puncte galbene corespund la do

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!