Radu Beligan si-a lansat vineri seara, la sala „Ateneu” a Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacau, manuscrisul autobiografic „Note de insomniac”, publicat in editie limitata. Maestrul teatrului românesc a facut in fata bacauanilor, cu mai putin de o luna inainte de a implini venerabila virsta de 90 de ani, un spectacol marturisire, intitulat „Confesiuni despre viata si arta”.
La ora 19.00, pe un ecran pentru proiectii, viata de noua decenii a actorului Radu Beligan s-a derulat in citeva secunde, imagini ale celor mai importante roluri pe care le-a interpretat, pe scena si in viata de familie. Imediat, din intuneric a aparit silueta distinsa a maestrului. „Sunt vechi, domnilor, am implinit 70 de ani de cind ma aflu pe scena fara intrerupere. Sapte zeci de ani, adica aproape jumatate din intreaga istorie a teatrului românesc. Am dreptul sa stau jos”, au fost primele cuvinte spuse de Radu Beligan in seara spectacolului – marturisire pe care avea sa o faca bacauanilor, in semiobscur, asezat pe un jilt, linga masa pe care erau asezate zeci de file din memoriile sale, alaturi de un pahar cu suc de grapefruit rosu, cu whisky. In dreapta, orientat spre sala, un ceas cu pendula a aratat publicului ca timpul trece pentru oricine, chiar si pentru spectatori. Timp de aproape doua ore actorul nascut bacauan a facut celor prezenti confesiuni inedite despre viata si arta, despre „intilniri memorabile cu artisti geniali” care i-au influentat devenirea profesionala si spirituala: Lucia Sturdza – Bulandra, Elvira Godeanu, Victor Ion Popa, George Vraca, Sica Alexandrescu sau dramaturgii Eugene Ionesco, Camil Petrescu si Mihail Sebastian. Maestrul Radu Beligan a marturisit ca intreaga sa cariera se datoreaza Luciei Sturdza – Bulandra si cuvintelor pe care actrita i le-a spus la un curs al ei, la care tinarul Beligan a recitat din Esenin: „Dumneata, daca ai sa fii serios, ai sa faci o mare cariera”.
„Iubiti orice, dar iubiti”
Radu Beligan si-a dus marturisirea pina la capat, in fata spectatorilor – confidenti: „A imbatrini inseamna a arunca peste bord toate ideile preconcepute, inseamna a deveni mai usor, mai liber. Intr-un anumit sens esti mai batrin cind esti tinar si mai tinar cind esti batrin. (…) Viata mea n-a fost usoara. A fost o lupta permanenta si sper ca am iesit invingator, nu e o victorie stralucita, dar o victorie confortabila. In ultima vreme foarte multa lume imi puna aceasta intrebare stereotipa: «Care este secretul longevitatii dumneavoastra?». Cit inca mai am rabdare sa le raspund le spun ca dupa mine secretul biblic al longevitatii este iubirea. Cred ca suntem pe pamint pentru acest motiv: sa iubim. Le spun adesea celor ce vor sa ma asculte: «iubiti ce vreti, dar iubiti!». Nimic nu este mai dezastruos decit infirmitatea inimii. (…) Si fiindca am acest prilej, dati-mi voie sa va declar ca va iubesc. Da, va iubesc si pe dumneavoastra, spectatorii mei credinciosi, care m-ati facut ceea sunt azi. (…) Am calatorit frumos impreuna. Daca viata este o calatorie scurta, trebuie sa incercam s-o facem la clasa I”. Cu aceasta declaratie si-a incheiat maestrul marturisirea facuta bacauanilor. Pe „My way”, Radu Beligan a primit emotionat, raspunsul spectatorilor la aceasta declaratie de iubire, minute nenumarate de aplauze, flori si chiar lacrimi, semn de multumire, de respect, de dragoste reciproca, pentru „felul lui” in care a stiut sa-si traiasca viata, cu demnitate, cu arta. Dupa spectacol, maestrul a oferit autografe pe volumul de memorii si a ascultat tremurind de emotie, abia perceptibil, primul „La multi ani!”, pentru apropiata sa zi de nastere, cintat de „Prietenii muzicii”, elevi ai Scolii „Al.I.Cuza”, scoala la care a invatat si el in clasele gimnaziale.
Lasă un răspuns