iacobov: Corneliu Iacobov spune că solicitarea falimentului rafinăriei, de către SNP pșetrom, nu are nimic ieșit din comun (Foto: Dan DUȚĂ)
Rafinăria Dărmănești, tun de peste 5.000 de miliarde de lei la SNP Petrom
• timp de doi ani, Rafinăria Dărmănești, aparținînd lui Corneliu Iacobov, a primit gratis de la SNP Petrom cantități uriașe de petrol pentru care nu a plătit decît sume mici • la doi ani de la derularea afacerilor, conducerea SNP Petrom acuză conducerea rafinăriei Dărmănești de rea credință pentru că a asistat impasibilă la acumularea datoriilor • cu ceva timp în urmă, SNP Petrom a cerut instanțelor comerciale din Bacău declararea falimentului rafinăriei Dărmănești
SNP Petrom a înaintat cerere de declanșare a procedurii de faliment și reorganizare judiciară pentru rafinăria Dărmănești, pe care o scoate datoare cu 5.176 de miliarde de lei. Suma reprezintă contravaloarea mărfii și penalităților de întîrziere calculate pînă la 30 aprilie 2003. Datoria Rafinăriei Dărmănești către SNP Petrom se compune dintr-o creanță în valoare de 1.700 de miliarde de lei acumulată în urma derulării a patru contracte de achiziționare a țițeiului și a unuia de procesare. Potrivit cererii înaintate către Tribunalul Bacău de directorul general al SNP Petrom, Gheorghe Constantinescu, la aceste datorii se mai adaugă contravaloarea penalităților de întîrziere în sumă de 3.497 de miliarde de lei, penalități asumate prin contract de către patronul rafinăriei Dărmănești, Corneliu Iacobov. Conform clauzelor contractuale, rafinăria băcăuană se obliga să plătească penalități de 0,30 %, pentru fiecare zi de întîrziere, din contravaloarea neachitată a facturii.
Cum facturile nu au fost achitate niciodată, deși petrolul procesat a luat calea pompelor din stațiile de benzină, penalitățile au crescut amețitor, astfel că SNP se vede nevoită acum să reclame penalități pentru facturi eliberate în urmă cu 1.100 de zile. Contractele s-au derulat în perioada în care la conducerea SNP Petrom era președinte Ion Popa. iar societatea băcăuană era reprezentată de Basarab Verdeș și mai apoi de Valentin Anastasiu, cel care conduce frîiele a ceea ce a mai rămas din rafinărie și astăzi.
Primul contract cu SNP Petrom avea clauză de confidențialitate
Colaborarea dintre SNP Petrom, prin Ion Popa, cu Corneliu Iacobov, patronul Rafinăriei Dărmănești a început la doar cîteva zile după ce rafinăria a fost fost privatizată. Pe 21 decembrie 1999, a fost semnat contractul de privatizare prin care firma Imperial Oil și-a adjudecat pachetul de 70 la sută dintre acțiunile deținute de stat la rafinărie, contra sumei de 10 miliarde de lei. Primul contract de cumpărare a țițeiului de la SNP Petrom a fost încheiat pe 30 decembrie a aceluiași an. Documentul prevedea cumpărarea de către rafinărie a 90.000 de tone de țiței tip C Moldova, la prețul de 3,8 milioane de lei pe tonă. Prețul de livrare nu avea inclus și TVA. Prin contract, semnatarul de la acea vreme din partea rafinăriei Dărmănești, directorul Basarab Verdeș, se obliga să plătească marfa la 21 de zile de la emiterea facturii și să plătească penalități de 0,30 la sută pe zi de întîrziere din valoarea rămasă de achitat. În contract la capitolul „Clauze speciale”, cele două părți își asumă obligația de a păstra confidențialitatea asupra clauzelor contractuale. Contractul urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2000 și era valabil pînă la sfîrșitul lunii martie a aceluiași an, cu posiblitatea prelungirii trimestriale a înțelegerii inițiale, dacă niciuna dintre părți nu se arăta nemulțumită de modul de derulare a afacerii și nu rezilia contractul. Faptul că s-au înregistrat restanțe în achitatarea plăților conform clauzelor foarte stricte ale acordului se pare că nu a contat deloc atunci cînd s-a încheiat un act adițional prin care contractul, valabil pînă la 31 martie 2000, a fost prelungit pînă la sfîrșitul lui mai a aceluiași an.
La finele lui mai 2000, SNP Petrom avea de încasat restanțe tot mai mari de la rafinăria Dărmănești, dar pe 8 iunie s-a încheiat un alt act adițional, prin care SNP a mai livrat încă 43.000 de tone de țiței pe lună și s-a prelungit colaborarea pînă la sfîrșitul anului. De data asta, SNP a întocmit un grafic de eșalonări prin care rafinăria Dărmănești se obliga să achite zilnic 7,1 miliarde de lei. De asemenea, se mai obliga să achite restanțele din 1999, în valoare de 588 de miliarde de lei, și pe cele acumulate pînă la 30 aprilie 2000, respectiv 246 de miliarde de lei.
Următoarele contracte au fost nășite de Valentin Anastasiu
La sfîrșitul lunii august 2000, locul lui Basarb Verdeș la conducerea Rafinăriei Dărmănești a fost luat de Valentin Anastasiu, fostul director al Carom, ieșit între timp la pensie. Anastasiu a reprezentat rafinăria la semnarea următorului contract de cumpărare a produselor petroliere, încheiat pe 22 decembrie 2000, prin care rafinăria Dărmănești achiziționa 45.000 de tone de țiței pe care se obliga să-l plătească cash, la zece zile de la recepția mărfii. Cumpărătorul mai promitea să aducă drept garanție un bilet la ordin garantat de banca finanțatoare sau o garanție bancară în valoare 35 de miliarde de lei. Chipurile, în acest mod, SNP își lua măsuri de siguranță sporite în vederea recuperării datoriilor. Care ajunseseră, conform anexelor din același contract, la 800 de miliarde pentru anul 2000. La clauzele speciale din contract s-a precizat că rafinăria Dărmănești își recunoaște datoriile și se obligă să le plătească conform graficului de eșalonare.
Numai că nici pentru aceste cantități, nici pentru altele, rafinăria nu a achitat sume semnificative, iar de la jumătatea anului 2000, plățile către SNP Petromn au încetat definitv. Cu o generozitatea greu de înțeles, SNP a continuat însă să livreze petrol încă vreun an și jumătate în depozitele rafinăriei Dărmănești.
Contractul de procesare a mai adus SNP Petrom o pagubă de peste 250 de miliarde de lei
La începutul lunii august 2000, între cele două părți s-a mai încheiat un contract, pînă la sfîrșitul anului, care sfidează orice logică. În condițiile în care Rafinăria Dărmănești acumulase datorii de sute de miliarde de lei, plățile se făceau greu și pe sponci, directorul general al SNP Petrom, Ioan Popa, a încheiat un contractul de procesare cu Rafinăria Dărmănești, pentru o cantitate de 275.000 de tone de petrol. Cea mai mare cantitate de petrol care intra în depozitele rafinăriei băcăuane. Potrivit documentului, SNP Petrom livra 55.000 de tone de petrol pe lună, pe care rafinăria băcăuană se obliga să-l proceseze, contra sumei de 20,1 dolari pe tonă. Adică 1.105.500 $ pe lună, echivalentul în lei la cursul zilei. La rata de schimb de la acea vreme, asta însemna cam 25 de miliarde de lei lunar, pentru întreaga cantitate de țitei procesată. Practic pentru toată cantitatea livrată pînă la sfîrșitul anului, adică 275.000 tone de petrol, Iacobov urma să primească aproape șase milioane de dolari sau 125 de miliarde de lei. Este drept că din acești bani el nu ar fi rămas decît cu o sumă infimă, pentru că SNP își rezerva dreptul de a-i plăti doar 36 miliarde de lei, diferența de pînă la 125 de miliarde de lei fiind reținută de Petrom în contul datoriei rafinăriei Dărmănești.
Mai mult decît atît, contractul de procesare a fost dublat de un contract de mandat, prin care Rafinăria Dărmănești a fost autorizată să vîndă în numele SNP benzina și produsele petroliere procesate, urmînd ca, din toată această afacere, în contul Rafinăriei să rămînă doar 1% din valoarea tranzacției de vînzare a benzinelor la stații. „Contravaloarea pentru serviciile efectuate de Rafinăria Dărmănești va fi reținută de beneficiar în contul datoriilor restante”, se specifică de către SNP Petrom, beneficiarul adică, la clauzele contractuale. Să nu fi înțeles oare, Ioan Popa că în felul acesta îi făcea cadou lui Iacobov aproape 300.000 de tone de petrol? Greu de crezut, în ciuda măsurilor de precauție pe care și le-a luat, cel puțin pe hîrtie. Contractul prevedea că dreptul de proprietate aspra petrolului aparținea SNP Petrom pînă la vînzarea acestuia și că Rafinăria Dărmănești va rămîne în cont cu cele 36 de miliarde de lei numai după încasarea contravalorii produselor vîndute la stațiile de benzină.
Iacobov a luat și banii de pe petrolul vîndut la stații
Din derularea contractului de procesare și a celui de mandat, SNP Petrom nu a văzut nici un leuț. Cu alte cuvinte, Rafinăria Dărmănești și-a însușit cele 275.000 de tone de petrol și le-a vîndut fără să plătească nimic la SNP, deși petrolul aparținea Petrom. Lucrurile au luat o altă turnură abia în anul 2001 cînd, pe 28 iunie, SNP Petrom a anunțat Rafinăria Dărmănești că „avînd în vedere faptul că, pe 27 iunie 2001, societatea dumneavoastră are datorii curente de 430 de miliarde de lei și că nu ați achitat datoria eșalonată (…), vă menționăm că respectivul contract este reziliat și vă somăm ca în zece zile să achitați întreaga datorie de 1.700 de miliarde de lei”. Asta fără a intra în amănunte și a specifica cît anume din această sumă revine contractului de procesare și celui de mandat din august 2001. Corespondența a avut loc la aproape doi ani de la efectuarea ultimei plăți a Rafinăriei Dărmănești către SNP Petrom, care s-a înregistrat pe 29 august 2000, printr-un ordin de plată în valoare de 400 de milioane de lei.
Dintr-un desfășurător al SNP Petrom rezultă că, pentru tot petrolul pompat către Rafinăria Dărmănești, aproape 500.000 de tone,în decursul anilor 1999- 2001, societatea băcăuană nu a achitat decît 510 miliarde de lei. Curios este de ce, timp de doi ani, SNP a tot pompat petrol în depozitele rafinăriei Dărmănești, pe baza a tot felul de contracte și de acte adiționale, fără ca rafinăria să dea nici un semn că ar avea în intenție să mai achite vreun leu din datoriile deja uriașe pe care le avea către societatea statului.
„SNP Petrom ne amenință cu falimentul ca să ne constrîngă să plătim”
SNP Petrom a solicitat de curînd instanțelor declanșarea procedurii de declarare a falimentului la Rafinăria Dărmănești. În actele depuse la dosar,e reprezentații rafinăriei spun că „creditoarea SNP Petrom nu a prezentat nici un document din care să rezulte că societatea noastră a primit cantitățile de țiței pentru care s-au emis facturile fiscale și cantitatea de țiței a fost livrată efectiv”. În ceea ce privește datoria de 253 de miliarde de lei, provenite din contractul de procesare dublat de cel de mandat din august 2000, cei de la rafinărie nu spun că debitul nu este real, dar încearcă săl mai diminueze cu vreun milion de dolari, respectiv 32,6 miliarde de lei. Avocații rafinăriei spun că cererea de declanșare a procedurii falimentului este ilegală, atîta vreme cît, „prin acordurile de eșalonare, părțile au stabilit pentru scadența obligațiilor de plată alte termene decît cele ale emiterii fiscale, în consecință SNP Petrom nu poate declanșa procedura de declarare a falimentului pentru o datorie neajunsă la scadență”. Cu alte cuvinte, dacă SNP s-a arătat dispusă să rezolve diferendul creat de neplata datoriilor, prin acceptarea unor grafice de reeșalonare a plăților, asta înseamnă că datoriile nu au ajuns la scadență și deci SNP Petrom nu are ce imputa conducerii și patronatului Rafinăriei Dărmănești. Mai mult, „refuzul plăților de către rafinărie în contul SNP Petrom este întemeiat pe existența unor litigii între părți, aflate pe rol la instanțele Curții de Apel București și Curții Supreme de Justiție”. Contactat telefonic, Corneliu Iacobov spune că nu știe exact care este situația la Rafinăria Dărmănești. „De cînd am RAFO Onești mă ocup mai mult de afacerile de acolo și la Dărmănești am rămas doar acționar. Am avocați care se ocupă de acest caz. Ei, SNP Petrom, pot cere orice, pentru că așa se întîmplă între două societăți comerciale cînd nu se mai înțeleg. Astea sînt relațiile comerciale. Cererea SNP Petrom de declanșare a falimentului pare acum mai spectaculoasă în acest caz pentru că-i vorba de Rafinăria Dărmănești și de mine. Dar vă asigur că toate aceste două proceduri sînt normale între două firme care au avut relații comerciale, iar instanța își va spune cuvîntul”, ne-a spus Corneliu Iacobov. În ceea ce privește SNP Petrom, purtătorul de cuvînt al societății a spus că „nu mai are nimic de declarat în afara celor scrise în cererea înaintată de consilierii juridici la Tribunalul Bacău. Așteptăm să se pronunțe instanța”. Instanță care ar trebui ca peste cîteva zile să decidă într-un fel sau altul dacă cererea SNP Petrom este justificată sau nu.
(Mirela ROMANEȚ)
pe raster
Privatizarea rafinăriei Dărmănești a fost catalogată drept un marte succes
La data cînd s-a privatizat rafinăria Dărmănești, întreaga afacere a fost considerată un succes remarcabil. Directorul FPS Bacău, Constantin Drăgănuță, declara că privatizarea a fost un succes avînd în vedere datoriile societății. Rafinăria Dărmănești însuma datorii și penalități de aproape 1.000 de miliarde de lei, acestea fiind preluate de firma Imperial Oil, cea care achiziționase pachetul majoritar de acțiuni. Conform contractului de privatizare, noul proprietar trebuia să investească, pe o durata de cinci ani, 38 de miliarde de lei pentru instalații de mediu și alți 44 de miliarde de lei pentru procesare, în termen de un an. Acum rafinăria are datorii la bugetul statului de peste 3.500 de miliarde de lei și o gaură la SNP Petrom de 5.100 de miliarde de lei. În afară de datoriile către alți furnizori sau instituții de stat. Cu ceva timp în urmă, Corneliu Iacobov declara că „pîna acum am sperat că pot să redresez firma și am investit milioane de dolari, dar singurul lucru care merge acolo este cocsul acicular, unul din cele mai bune din Europa. Nu pot însă ține un colos industrial doar dintr-o activitate. Am avut grijă ca 400 de muncitori să fie transferați la Rafo Onești, iar 100 să poată primi pensie”.
Din clauzele contractuale de la privatizare s-a ales praful, iar SNP Petrom va trece probabil gaura de peste 5.000 de miliarde de lei la datoria publică, dat fiind că este greu de crezut că își va mai piutea recupera banii vreodată de la rafinăria băcăuană chiar și prin declararea falimentului. Timp de doi ani, statul român a susținut o afacerea lui Corneliu Iacobov din bani publici, respectiv cei ai SNP Petrom, iar datoriile la stat s-au triplat. Unde s-au dus banii rezultați din urma neplății datoriilor la stat și a petrolulului primit de la SNP Petrom, nimeni nu știe. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns