• evaziunea fiscală din domeniul produselor petroliere a fost descoperită pentru prima dată în țară în județul Bacău • de atunci, afacerile necurate țin capul de afiș • comisarul șef Pavel Albu estimează că 85 % din evaziunea fiscală se înregistrează numai în acest domeniu • bugetul a fost înșelat, numai în cîteva luni, cu peste 100 de miliarde de lei, sumă descoperită de comisarii Gărzii Financiare Bacău • banii alimentează economia subterană și buzunarele unor indivizi care au suficientă „influență” pentru a nu da socoteală de faptele lor
Existența rafinăriilor din județul Bacău, dar și a celor din țară, generează evaziune fiscală, este concluzia la care a ajuns Pavel Albu, comisarul șef al Gărzii Financiare din Bacău. „În jurul rafinăriilor roiesc tot felul de indivizi, care știu să dispară după ce au dat lovitura la bugetul statului”, a spus Pavel Albu. Județul Bacău deține, de altfel, un trist record, pentru că aici au fost înregistrate, pe la mijlocul anilor ’90, primele afaceri necurate cu produse petroliere și primele cazuri de evaziune fiscală dovedită. De-a lungul anilor, fenomenul a căpătat amploare, în ciuda numeroaselor schimbări legislative, care au avut drept principal scop declarat acela de a descuraja fraudarea bugetului de stat. La început, evazioniștii comercializau benzine și motorine pentru care nu plăteau la buget nici un leu reprezentînd accize, taxa specială de drum (cunoscută sub denumirea de MTR) sau taxa pe valoare adăugată.
Un act normativ a obligat rafinăriile să achite accizele și taxa de drum pentru fiecare tonă de benzină care iese pe poartă. Evaziunea nu a dispărut, dimpotrivă, a căpătat nuanțe tot mai fine. Afaceriștii au găsit alte modalități să înșele statul: nu și-au înregistrat în contabilitate venituri obținute din această mănoasă activitate sau au înlocuit benzina și motorina cu un solvent, pentru care nimeni nu este obligat să plătească taxe speciale, au trecut produsul prin una sau mai multe firme fantomă și l-au revîndut în final ca benzină sau motorină, fără nici o obligație la bugetul de stat. După ce și-au burdușit buzunarele, patronii inventivi au cesionat firma unor indivizi care nu au putut fi niciodată identificați, străini, persoane plecate în străinătate sau oameni care habar nu au avut pe ce și-au pus semnătura. În foarte puține dintre cazuri, cineva a dat socoteală pentru miliardele de lei obținute fraudulos.
„Substituirea produselor și neînregistrarea actelor în contabilitate sînt cele mai utilizate modalități într-o afacere de a înșela statul și de a obține venituri semnificative”, confirmă comisarul șef Albu. În primele săptămîni ale acestui an, comisarii au instrumentat noi cazuri de evaziune, marea majoritate a acestora „profilate” pe comerțul cu produse petroliere. Pavel Albu estimează că, într-o singură lună, bugetul statului a fost înșelat, numai din matrapazlîcurile dovedite pe raza județului nostru, cu cel puțin 100 de miliarde de lei, iar banii care se scurg în acest mod spre buzunare private reprezintă 85 % din întreaga evaziune dovedită la nivel de județ.
Firme obscure, patroni miliardari
Mirela Catană din Slănic Moldova, administrator al IRRO Group SRL Onești, s-a lansat în afaceri cu produse petroliere, dar s-a gîndit, probabil, că acestea pot fi mult mai mănoase dacă documentele nu sînt înregistrate în contabilitate. Comisarii Gărzii Financiare Bacău au descoperit, însă, la Trans Est SRL Hemeiuși, o factură aparținînd lui IRRO Group, în valoare de 1,1 miliarde de lei. Numai pentru aceasta, IRRO Group ar fi trebuit să achite statului 137 de milioane de lei, reprezentînd impozit pe venit, 97 de milioane de lei TVA și alte 17 milioane de lei – majorări de întîrziere. Organele penale au fost sesizate privind acest caz, dar Mirela Catană este plecată în străinătate, deși figurează în continuare ca administrator.
Poliția municipiului Onești a sesizat comisarii gărzii că mai multe chitanțe și facturi fiscale aparținînd Dialvel Impex SRL Onești, administrator Cristian Porumb, nu au fost înregistrate în contabilitate. În urma controalelor s-a stabilit că, în perioada ianuarie – iunie 2001, societatea nu a introdus în scripte veniturile înregistrate din valorificarea a 106 tone de sulf-petrol, provenit de la Rompetrol Petromidia SA, iar din septembrie 2001 și pînă în iulie 2002, Dialvel Impex a emis către diverși parteneri 76 de facturi fiscale, în valoare de 3,2 miliarde de lei, pentru băuturi alcoolice, sulf măcinat și reziduuri petroliere, bunuri pe care le-a vîndut. Documentele au fost recuperate de la firmele care au cumpărat, pentru că societatea din Onești nu a depus, în 2002, la organele fiscale nici un fel de bilanț, deconturi sau declarații. Mai mult, în 2002, Dialvel Impex s-a aprovizionat de la Rolast Pitești, în baza a trei facturi fiscale, cu mărfuri în valoare de alte 1,2 miliarde de lei, comercializate ulterior fără a înregistra veniturile. Cum ceea ce a cumpărat, și ce a vîndut nu a fost trecut prin contabilitate, comisarii au sesizat organele de cercetare penală, pentru un prejudiciu stabilit de aproape 700 de milioane de lei.
Pe lîngă prejudiciul de 8,3 miliarde de lei produs de Relu Buliga, evident, tot din Onești, gaura de la Dialvel are dimensiunea unei mici găinării. Buliga, administrator al SC Oil Relon SRL Onești, de la înființarea societății, în februarie 2002, nu a depus nici un document la Direcția de Finanțe. „Există o obligație potrivit căreia importatorii și comercianții en gros trebuie să facă plățile doar prin intermediul unităților bancare. La această societate ne-a interesa cum s-au realizat plățile. În perioada martie – noiembrie 2002, administratorul Buliga a ridicat din caseria firmei diferite sume, sub formă de «avansuri», însumînd 4,9 miliarde de lei, bani ridicați în numerar și pentru care ulterior nu s-a depus nici un document. În nume personal, el a luat din caserie alte 850 de miliane de lei”, explică comisarul șef Albu cum a încălcat Buliga legea. În momentul în care garda financiară a descins la Oil Relon Onești, societatea avea furnizori neachitați în valoare de 28,3 miliarde de lei, așa cum a reieșit din niște însemnări ale patronului Buliga, pe care poliția nu reușește să-l găsească. Singurul furnizor identificat de comisari a fost Krovmer SRL Onești, care a făcut controlat în decursul anului 2002, pentru operațiuni similare, tot cu produse petroliere, și unde cercetarea penală nu a mai fost demarată, pentru că procurorii au dispus neînceperea acesteia.
Buliga a comercializat solvenți, condensat, motorine și benzine, în valoare de cel puțin 28,3 miliarde de lei, pentru care comisarii au dispus confiscarea a 1,6 miliarde de lei, plățile făcute în numerar, și au estimat un prejudiciu de 8,1 miliarde de lei, reprezentînd impozit pe profit și TVA. „Pentru că nu am identificat și furnizorii, nu am putut stabili și valoarea veniturilor impozabile, spune Pavel Albu. Există de-acum clișee după care acționează evazioniștii: putem schimba numele și sumele, dar procedeele seamănă. Banii se vehiculează în numerar și apoi dispar societățile, dispar patronii și arhiva”.
„Salamalak”-uri la Luizi Călugăra
Renumele de „rai” al afacerilor cu petrol, mai mari sau mai mici, pare să fi trecut de granițele țării. Zvonurile că aici se poate cîștiga mult și ușor par să fi ajuns tocmai în Irak, de unde a venit Ata Allah Ahmad Salem Al Husain, să înființeze o firmă tocmai la Luizi Călugăra: Samallak Impex SRL. Irakianul a cumpărat un grajd la Luizi, apoi și-a deschis un punct de lucru la Tîrgoviște, unde are o stație de distribuție a produselor petroliere. Abia după ce a fost amendat cu 20 de milioane de lei pentru că nu păstrează documentele la sediul societății, Ata Allah Ahmad Salem Al Husain a acceptat să prezinte arhiva societății comisarilor. „Ne-a interesat în special facturile emise de SC Carismatic Comercial Exim SRL București, o societate administrată de alți doi irakieni, Navar Hameed și Zaid Zaidan. Carismatic Comercial nu a fost găsită la sediul social declarat în documente, nu a depus nici un document la organele fiscale, dar administratorii au ridicat facturi”, spune Pavel Albu.
În scriptele de la Samallak au fost descoperite 16 facturi emise de Carismatic, în valoare de 8,2 miliarde de lei, reprezentînd benzină și motorină. Toate plățile au fost făcute în numerar și irakianul de la Luizi Călugăra spune că pe el nu l-a interesat corectitudinea firmei din București, că el doar a luat produsele și a plătiti banii. Cum patronii de la Carismatic nu sînt de găsit, ba, mai mult, poliția a confirmat că cei doi irakieni nu sînt în România, comisarii au ajuns la concluzia că benzina și motorina care se vinde prin stația lui Ata Allah Ahmad Salem Al Husain sînt, de fapt, furate și, pentru a da o formă de legalitate, s-a „acoperit” cu facturi de la Carismatic. Și mai interesant este că, după ce comisarii i-au luat arhiva, Al Husain a mai introdus în contabilitate alte două facturi, emise tot de firma din București, deși patronii acesteia erau de mulți pe alte meleaguri. Și asta, deși irakianul știa că cel care introduce o factură în neregulă în contabilitate răspunde solidar cu cel care a emis-o și răspunde penal. Comisarii GF Bacău au stabilit în acest caz un prejudiciu de 3,7 miliarde de lei, reprezentîmd impozit pe profit, TVA și majorări neachitate la bugetul de stat, iar pe numele irakianului din Luizi a fost întomită o sesizare penală.
O mai veche cunoștință a comisarilor Gărzii Financiare, despre care și ziarul nostru a mai scris, este Moș Industry SRL Livezi, care anul trecut a vîndut un activ de 23,3 miliarde de lei către Star Wood SRL Onești, activ achitat printr-un mecanism de tip suveică, prin rotirea de 24 de ori a unui miliard de lei, prin conturi personale și ale celor două firme deschise la obscura MISR Romanian Bank, sucursala București. La Star Wood activul a apărut achitat, firma a soclicitat returnarea TVA, care i s-a acordat, dar Moș Industry nu a plătit TVA către stat. Prejudiciul stabilit în iunie 2002 a fost de 8,8 miliarde de lei, numai pentru vînzarea acestui activ, reprezentînd 4,5 miliarde de lei – TVA neachitat și 3,8 miliarde de lei – impozite care nu au mai ajuns în buzunarul statului. Mai mult, administratorul Ducu Moșu, pilot de raliu în echipa de la Rafo, a cesionat firma către Eugen Bondareț, domiciliat în Onești. Curios lucru, Moșu a ridicat un facturier, chiar în ziua în care a încheiat tranzacția, 25 septembrie 2001.
Comisarii Gărzii Financiare Bacău au descins din nou la Moș Industry și au constatat că, în perioada ianuarie – aprilie 2002, firma a emis șapte facturi, în valoare de 6,8 miliarde de lei, reprezentînd livrări de produse petroliere, pe care nu le-a introdus în contabilitate. Facturile sînt atît din facturierul ridicat de Ducu Moșu, cît și din cel pe care Eugen Bondareț, care a cumpărat societatea, l-a ridicat de la finanțe. Cele șapte facturi au fost găsite la două societăți: Samallak Luizi Călugăra și Fortius Trading SRL Bucșești. Statul a fost păgubit în acest caz de cel puțin 3,1 miliarde de lei, reprezentînd taxe și impozite neachitate, iar Eugen Bondareț nu dă socoteală pentru faptele sale, fiindcă nu este de găsit.
Acestea sînt doar o parte dintre isprăvile descoperite de comisari în decursul acestui an. Suficiente, însă, pentru a înțelege că evaziunea fiscală nu este o glumă, că lucrează rapid și sigur buzunarul nostru. Și, dacă vom multiplica fenomenul și spre marile afaceri, vom înțelege de ce nu sînt bani pentru învățămînt, sănătate și pentru pensionarii care au muncit o viață. (Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns