Recordmenii asistenților maternali din Bacău

• o familie din satul Bijghir deține recordul în ce privește numărul copiilor statului pe care îi îngrijesc • soții Gabriela și Anton Iștoc sînt asistenți maternali profesioniști și ocrotesc nu mai puțin de patru copii, cărora li se adaugă alți doi, ai lor • casa soților Iștoc a devenit în ultimul an un mic orfelinat • față de asistenții maternali care îngrijesc un singur copil, cei doi nu primesc în plus decît 1,3 milioane de lei

Soții Gabriela și Anton Iștoc s-au orientat spre meseria de asistent maternal profesionist după ce epuizaseră orice altă variantă de a-și cîștiga existența la oraș. Pînă în 1999, cei doi au lucrat la fabrica de încălțămînite Cotidianul Bacău, după care au fost trimiși în șomaj. Ulterior, Gabriela și-a găsit, totuși, un alt serviciu, însă programul îi ocupa întreaga zi, iar salariul pe care îl cîștiga nu-i permitea să acopere toate chetuielile casei. În acel moment, soții Iștoc au hotărît să se retragă la țară, în satul Bijghir, comuna Buhoci, unde Anton moștenise o casă de la părinții săi. Cei doi au vîndut apartamentul cu trei camere pe care îl aveau în Bacău, iar cu banii obținuți și-au amenajat gospodăria bătrînească din satul Bijghir.

Conștienți că, dacă au chiar de toate în gospodărie, banii sînt necesari pentru a rezolva multe alte probleme, Gabriela și Anton Iștoc au început să-și caute serviciu. Cum, însă, în mediul rural variantele sînt destul de limitate, cei doi au optat pentru meseria de asistent maternal profesionist. Prima care a intrat în breasla părinților profesioniști a fost Gabriela. La începutul verii trecute, ea s-a înscris la cursurile de pregătire organizate de Asociația Betania, iar după o lună a primit copiii pe care urma să îi îngrijească. Spre deosebire de toți ceilalți asistenți maternali din rețeaua dezvoltată de Asociația Betania, femeia din Bijghir nu a primit un singur copil, ci doi. Surorile Elena Nicoleta și Mariana Ivan fuseseră ocrotite o bună perioadă de timp la Centrul Lalelelor, după ce părinții naturali le neglijaseră complet. „Mi-au plăcut cele două fetițe, de asta am acceptat să le iau pe amîndouă. Surori fiind, nu ar fi fost normal să fie despărțite, iar dacă noi tot avem posibilitatea să le întreținem, le-am luat”, ne-a declarat Gabriela Iștoc.

Pentru a avea continuitate la vechime și a mai cîștiga un ban în plus, în acest an și Anton Iștoc s-a înscris la cursurile de asistent maternal profesionist. La fel ca și soția sa, și Anton a obținut dreptul de a practica meseria care, pentru cei mai mulți, reprezintă singura variantă de a fi angajat în mediul rural. Surpriza a venit în momentul în care și bărbatul a acceptat să ia în îngrijire tot doi copii, de asemenea, frați. „Ne-au întrebat dacă putem lua frați, iar răspunsul nostru a fost afirmativ. Este evident că o relație de sînge nu trebuie ruptă, chiar dacă nu sînt crescuți în familia lor, ci în una de asistenți maternali. Meseria aceasta nu este ca oricare alta, iar dacă accepți să o practici trebuie să depui și foarte mult suflet. Nu faci șuruburi sau tăbăcești piele, de aceea cînd te angajezi la o așa activitate, îți asumi și obligații. Așa am gîndit noi în momentul în care am acceptat să aducem acasă patru copii, și nu doi, cum fac toți asistenții maternali profesioniști”, ne-a declarat Anton Iștoc.

Un orfelinat-miniatură

Practic, din luna iulie a acestui an, locuința familiei Iștoc din satul Bijghir a devenit o replică la scară redusă a unui centru de îngrijire a copiilor orfani. Surorile Elena și Mariana Ivan, de 4 și respectiv 3 ani, și frații George și Andrei Damian, în vîrstă de 14 și 13 ani, s-au integrat fără probleme în noua familie. Ca și fetițele, și cei doi băieți fuseseră ocrotiți la Centrul Lalelelor din Bacău, pentru că fuseseră neglijați de părinții naturali. „Nu aș mai vrea să mă întorc la Centru, pentru că aici este foarte bine. Ne împăcăm bine cu băieții (copiii naturali ai familiei – n.r.), învățăm împreună și ne ajutăm unii pe alții la lecții”, spune George despre adaptarea la noua viață de familie. Opinia băiatului este împărtășită și de Claudiu, cel mai mic dintre fiii naturali ai soților Iștoc. „Nu-i vedem pe George și Andrei ca pe niște străini, ci ca pe frații noștri. Ne mai certăm din cînd în cînd, dar asta nu înseamnă că nu ne înțelegem bine. Jucăm fotbal, ne facem lecțiile și mergem la școală împreună. Me-am bucurat cînd am aflat că vor veni doi băieți, pentru că aveam și noi cu cine să ne petrecem timpul”, spune băiatul.

Deși la prima vedere pare ciudat, soții Iștoc nu primesc la salariu mai mulți bani decît asistenții maternali care au în grijă un singur copil. Pentru că are vechime de un an în domeniu, Gabriela cîștigă 2,5 milioane de lei lunar, în timp ce retribuția lunară a lui Anton nu depășește 1,7 milioane de lei. Diferența în plus la bani, față de asistenții maternali profesioniști cu un singur copil, o reprezintă alocația lunară și de întreținere pentru fiecare dintre cei doi copii în plus, ce ajunge la 680.000 de lei. „Nu trăim de pe spatele copiilor, așa cum spun vecinii noștri. Avem în gospodărie animale, creștem cîte trei porci și un vițel pe an, plus foarte multe păsări, iar banii ne ajung să cumpărăm doar strictul necesar. Nicidecum să mai luăm o mobilă sau ceva pentru casă”, spune Gabriela Iștoc. În aceste condiții, pentru mulți oameni este greu de înțeles care au fost motivele pentru care cei doi soți au acceptat să crească patru copii luați de la stat, fără să nu primească în plus decît 1,3 milioane de lei. „Mie îmi place să stau în preajma copiilor. Este o meserie care te solicită, dar la care rezultatele se văd. Ori eu sînt foarte mulțumită acum, cînd văd că fetele au crescut sub ochii mei, iar băieții au la școală numai note bune. A trebuit să muncesc mult cu ei, dar nu-mi pare rău pentru efortul depus”, vine explicația Gabrielei Iștoc.

Pentru psihologii care coordonează activitatea asitenților maternali din rețeaua Asociației Betania, familia Iștoc reprezintă un model care este dat drept exemplu celorlalți părinți profesioniști. Și asta nu numai pentru că au înțeles nevoia copiilor frați de a sta împreună, ci și pentru că rezultatele obținute de cînd copiii stau acolo sînt evidente. „Este o familie care reușește foarte bine să armonizeze relațiile de familie, fără a face discriminare între copiii naturali și cei aflați în îngrijire. În acest mediu copiii se dezvoltă foarte bine, lucru care pe noi nu poate decît să ne bucure”, ne-a declarat Vorica Raba, psiholog la Centrul Lalelelor.

Chiar și așa, soții Iștoc nu se bucură de un tratament special. Singurul ajutor suplimentar pe care îl primesc de la Betania îl reprezintă cîteva hăinuțe pentru copii, detergenți sau, eventual, ulei, zahăr și orez. Chiar și în aceste condiții, Gabriela și Anton Iștoc nu s-au gîndit să renunțe la meseria pe care o practică acum, și cu atît mai puțin, la cei patru copii ai străinilor pe care îi cresc cu același simț de răspundere cum sînt crescuți fiii nturali. (Costinela BREAHNĂ)