Toader Gherasim, rectorul Universitatii „George Bacovia”, s-a incuscrit cu Neamul Soimarestilor, devenit legendar datorita romanului omonim al lui Mihail Sadoveanu. Povestea intilnirii cuscrilor pare rupta din scenariile scriitorului român. Doi oameni despartiti de kilometri, complet necunoscuti, Vasile Soimaru, profesor universitar in Chisinau, descendent din neamul Soimarestilor, si universitarul iesean Toader Gherasim s-au unit in idee in rezistenta impotriva opresiunii comuniste si au devenit prieteni pe viata. „Ne-am cunoscut prin 1983, cind in URSS era Brejnev, iar in România Ceausescu. Eram cu totii inchisi in lagarul socialist. Ne-am intilnit cind Vasile Soimaru a reusit sa obtina o bursa la ASE Bucuresti si a fost trimis la solicitarea sa la mai multe centre universitare din tara, si la Iasi. S-a apropiat foarte repede de noi si cind a vrut sa vada manastirile din Bucovina l-am insotit si am reusit sa ne imprietenim. Am povestit fiecare ce nu ne place la tarile in care locuim si am constatat ca suntem cam de aceleasi pareri. I-am zis atunci ca preferam sa-l cheme Tudor, ca in romanul lui Sadoveanu. Mi-a promis ca isi va invita sotia in România si daca ramine insarcinata si face un baiat il va boteza Tudor, iar eu ii voi fi nas. Inca inainte de a se naste ne spuneam «cumatre»”, povesteste rectorul Universitatii „George Bacovia”. Toader Gherasim a primit invitatie la botezul finului sau in 1989, in perioada revoltelor din Timisoara, astfel ca nu a putut parasi tara. Totusi el este cel care a fost cumatrul nou – nascutului Tudor Soimaru, pe care l-a vazut abia cind a implinit virsta de 5 ani. (Laura HUIBAN)
Rectorul Universitatii „George Bacovia”, nasul lui Tudor Soimaru
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.