Știrile Zilei
20:29 [Actualitate] — Urs, observat în comuna Măgura, în zona Hagiubei. Primăria avertizează localnicii • 20:19 [Top Story] — DAN AIR are datorii de peste 1,3 milioane de lei la Aeroportul Bacău. Conducerea regiei cere insolvența companiei • 18:51 [Top Story] — Slănic Moldova se întoarce în timp: fostul primar Andrei Șerban revine din partea AUR la conducerea orașului-stațiune • 17:56 [Expert] — Coroană dentară într-o singură zi la Bacău: cum funcționează tehnologia digitală CEREC • 11:52 [Top Story] — Valentin Ivancea și Olimpiu Tulpan au depus jurământul la Prefectura Bacău. Noua conducere a preluat oficial funcțiile • 07:45 [Politica] — Deputatul Popa cere ca gărzile medicilor să fie recunoscute și la calculul pensiei. „Munca din gardă trebuie să conteze nu doar la salariu, ci și la pensie” • 07:20 [Top Story] — Bacăul, vândut pe bucățele. Peste 15.500 mp de teren dat către privați de Primărie în ultimii 4 ani • 20:29 [Actualitate] — Urs, observat în comuna Măgura, în zona Hagiubei. Primăria avertizează localnicii • 20:19 [Top Story] — DAN AIR are datorii de peste 1,3 milioane de lei la Aeroportul Bacău. Conducerea regiei cere insolvența companiei • 18:51 [Top Story] — Slănic Moldova se întoarce în timp: fostul primar Andrei Șerban revine din partea AUR la conducerea orașului-stațiune • 17:56 [Expert] — Coroană dentară într-o singură zi la Bacău: cum funcționează tehnologia digitală CEREC • 11:52 [Top Story] — Valentin Ivancea și Olimpiu Tulpan au depus jurământul la Prefectura Bacău. Noua conducere a preluat oficial funcțiile • 07:45 [Politica] — Deputatul Popa cere ca gărzile medicilor să fie recunoscute și la calculul pensiei. „Munca din gardă trebuie să conteze nu doar la salariu, ci și la pensie” • 07:20 [Top Story] — Bacăul, vândut pe bucățele. Peste 15.500 mp de teren dat către privați de Primărie în ultimii 4 ani

Recurs la istorie

Administrator

Interesul personal și răspunderea națională

• politică debusolată și încercări de remediere n idei și reflexe politice n între abundență și insuficiență

De la „despotiile Orientale” și pînă la „democrațiile Occidentale” a fost o cale-atît de lungă „… că mii de ani i-a trebuit luminii să ajungă…”. în miezul epocii burgheze-capitaliste – un Charles de Secondat, baronul de Montesquieu (1689-1775) a fundamentat teoretic regimul constituțional în lucrarea „L’espri de Lois” (Spiritul Legilor) plecînd de la exemplul practic al Angliei (revoluția din 1642-1649) și a argumentat principiul separării Puterilor în stat (Legislativă, Executivă, Judecătorească) necesar pentru a preveni (prin cumularea lor) despotismul și arbitrariul. Concomitent, Jean-Jacques Rousseau, în lucrările sale „Discurs asupra inegalității între oameni” și „Contractul Social”, a exprimat sintagma obiectivă cum că „natura îi face liberi și buni pe oameni, dar societatea îi strică…”. Și atunci, statul trebuie astfel organizat încît să asigure suveranitatea poporului, veritabilă sursă a drepturilor guvernării. După 1848 – Țările Române, și apoi după 1866 – România, sub influența benefică a ideologiei franceze și germane a statuat constituționalitatea drepturilor și obligațiilor cetățenești, exprimată în regimul politic Parlamentar, cu cele două Camere (model belgian): Senatul și Camera Deputaților. Timp de peste șapte decenii politica românească s-a ancorat în politica civilizațiilor europene. De prin 1938 și pînă în 1989, o jumătate de secol, România a sincopat în regimurile politice dictatoriale și, ceea ce a fost mai rău, nu numai regresul dezvoltării economico-sociale, dar s-au produs mutații malefice în mentalitatea întregului popor.
De aproape 16 ani se tatonează, se investighează și experimentează fel de fel de soluții pentru a se reveni la normalitate. Unii spun că revenirea la normal trebuie realizată în tot atît timp cît s-a prejudiciat normalul. Un presupus profet (Silviu Brucan) estima perioada revenirii la normalitate la 20 de ani. Personal, mă întreb dacă nu va fi necesar mai mult. Lucrurile rele se disipează mult mai repede decît cele bune. Exemplul cel mai elocvent este confirmat și de gradul de socio-educație al generației noastre tinere. De aceea este imperios necesară sporirea eforturilor pentru radicalizarea vieții noastre politice, la care intelectualitatea trebuie să aibă un rol mult mai direct, cunoscîndu-se că pasivitatea și indiferența generează debusolarea și degringolada la care, de fapt, asistăm atît de neputincioși.
Se clamează mereu, de către mulți factori politici și oameni de bună credință (a nu se confunda noțiunile), că trebuie să se petreacă un proces activ de transformare a clasei noastre politice. O astfel de transformare nu se poate face – versus – clasei politice, fiindcă ar fi un non sens. O zicală populară spune: „Nu-și taie nimeni craca de sub picioare…”. Și atunci, trebuie să vină „Katrina” (ferească Domnul!), uraganul poporului care să-și croiască soarta pe măsura întregului vulg. A fost – în România sfîrșitului de secol al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea – un regim parlamentar bicameral, dar era regele ca factor de cumpănă, de echilibru. Senatul (Camera Superioară) juca rolul de arbitru-cenzural asupra Camerei Deputaților și-și rezerva dreptul de monitorizare; nu se călcau, în paralel, în picioare și-și disputau propriile interese, ca acuma. Parlamentul era convocat periodic, atunci cînd se simțea nevoia de elaborare de legi noi, în sesiuni ordinare și extraordinare, acordîndu-se indemnizațiile de rigoare celor convocați. Votul fiind uninominal, erau selectați oameni cu stare materială și notorietate spirituală, care de multe ori renunțau la indemnizațiile respective. Nu erau funcționari publici cotidieni, cu state de plată zi de zi, plus indemnizațiile din bugetul statului și contribuțiile amărăștenilor. Acum, cînd șeful statului a declanșat posibilul proces de reabilitare a clasei politice prin „Parlamentul Unicameral” și „Votul Uninominal”, cine credem că debordează din abundență în insuficiență? Tocmai acei reprezentanți „cunoscători” ai intereselor personale și de grup (deputați, senatori) care-și văd periclitate fotoliile de odihnă din Parlament, unde gestează de aproape două decenii. M-au impresionat plăcut răspunsurile din presa locală ale unor parlamentari băcăuani ca: senatorul Radu Cătălin Mardare, Cristian Cucuian, deputatul Gabriel Vlase, senatorul Ioan Aron Popa ș.a., care cu simțul răspunderii nu-și pun mai presus interesele personale, ci au inoculat spiritul răspunderii naționale. în timp ce alții, cîrcotași de meserie și ineficienți în Parlament, care n-au vibrat în fața unui microfon susținînd o cauză populară sau să fi promovat un proiect legislativ, caută tot soiul de tertipuri spre a-și prelungi șederea pe locurile călduțe invocînd chițibușuri procedurale (deputatul Valeriu Gheorghe, Minodora Cliveti etc).
Trebuie să conștientizăm faptul că așa nu se mai poate. Indiferent de elucubrațiile procedurale, poporul trebuie să-și spună hotărît cuvîntul și de această dată, pe cale democratică – Referendumul.
Preconizatele schimbări să fie făcute cît mai transparent și cu deplin discernămînt, fără echivocuri, pentru că numai salturile curajoase, revoluționare, pot contribui la îmbunătățirea calității vieții noastre politice și, implicit, la creșterea calității vieții acestui popor.

Prof. dr. Jean CIUTĂi rău, nu numai regresul de

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.