Recurs la istorie

începutul unei mari domnii

• 10 Mai 1866

început de florar 1866. Pe cîmpiile înverzite o caretă pare că zboară spre București. în ea, însoțit de prefecții de Argeș și Dâmbovița, se afla noul domnitor, principele Carol de Hohenzollern. Se călătorește „zi și noapte”, astfel că noul suveran aproape că nu are timp să-i salute pe țăranii care-și ridică cușmele în aer. După abdicarea lui Cuza se aflau „gravele probleme din țară ce așteptau dezlegarea”. „în interior, scria Th.C. Văcărescu – prefectul de Prahova la acea vreme -, mizeria și starea aproape disperată a finanțelor, cu impegați civili și militari adăstând de mai multe luni lefile întârziate; serioasa amenințare de invaziune de oști străine, reclamând ridicarea țării în picioare și mobilizarea armatei pentru respingerea și învingerea ei”. Abia ajuns în București, în seara zilei de 10 mai are loc „deschiderea primului sfat prezidat de suveran” și se constituie imediat „noul minister”. Pentru ca: „în dimineața zilei de 11 mai sosi tuturor prefecților vestea formării noului guvern și proclamația sa către țară:

Români,
în destinurile omenești nu este o datorie mai nobilă decât aceea de a fi chemat a menține drepturile unei națiuni și a consolida libertățile ei. O misie așa de însemnată m-a decis să părăsesc fără preget o pozițiune independentă, familia și țara, de care am fost legat prin legămintele și suvenirile cele mai sacre, pentru a urma Apelului Vostru.
Primirea Plebiscitului, care a pus pe capul Meu Coroana lui Ștefan cel Mare, îmi impune o mare răspundere. Sper însă că-mi va fi dat, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu un întreg devotament, de a asigura noii mele patrii o existență fericită și demnă de trecutul ei.
Români! Sunt al vostru din toată inima și din tot sufletul. Puteți să vă întemeiați pe mine în orice timp, precum eu mă întemeiez pe voi.
Carol

La 12 mai „Vodă Carol purtând de astă dată pentru prima oară ținuta de general român, trecuse pe platoul de la Cotroceni revista trupelor de garnizoană și primise jurământul lor”. Cu o zi înainte primise jurământul „șefilor autorităților administrative, judiciare și militare; ofițerii și soldații prestaseră în cazărmi jurământul lor în prezența comandanților”.
Cum a fost privit Carol la Bacău?
„Faptul de la 11 Fevrarie 1866, cu detronarea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a uimit pe toată lumea”, scria cronicarul C. Radu. „începându-se plebiscitul, ca să se vadă dacă țara voește pe Principele Carol, cu afacerea lui erau însărcinate toate autoritățile administrative. La Plasa Tazlăului de Jos era Sub-Prefect Dimitrie Talieanu, care ajungând în satul Berzunți, un sat mare compus din români, unguri și mulți țigani, dădu poruncă ca a doua zi, tot satul să fie la Primărie. Adunându-se sătenii, li tălmăci Cuconu Tachi – cum-i ziceau oamenii – ce va să zică un Prinț Strein, ce bine are să fie pentru țară și multe altele cum se pricepea un Subprefect pe vremea acea, și care nu știa rostul decât din porunci. Sătenii au zis că, bine așa să fie, și ei vroesc ce a vroit toată lumea. Sosesc și țiganii, vro sută și mai bine. începu Subprefectul să li facă și lor cuvânt, să spuie și ei dacă vor. Atunci țiganii întrebară:
– Cucoane Tapi, rumunii cum o zis?
– Da!, respunse Subprefectul.
– Apoi, noi zicem ba.
– De ce mă țiganilor?
– Pentru că rumunii dacă merg pa colo, noi mergem pă dincoace”.
Nu știu cum o fi scris în „Condica plebiscitului”, Subprefectul, dar țiganii de la Berzunț au fost contra Prințului Strein”.
Mai aflăm de prezența lui Carol de mai multe ori prin Bacău, una fiind „în ziua de 7 aprilie 1868, când Măria Sa Carol I Domnitorul Țării, a intrat în oraș la ora 4 după amiază, însoțit de miniștrii: Ion C. Brătianu și Dimitrie Gusti. Atunci 4 orășeni și garda națională, au făcut o primire măreață”. Când la 1877 „armata română și parte din cea rusească, de sub comanda Domnitorului Carol, a făcut izbânzi și încă multe”, la Bacău „ori ce izbândă aflată, să sărbătorea de orășeni prin urare și… chefuri!”
în anul 1881 s-a proclamat „țara Regat și pe Carol I Rege al României”, reprezentanții Bacăului care au votat au fost: Dimitrie Rosetti Tețcanu, V. Buzdugan, Gh. Levezeanu, Gh. Lecca și Costache Radu.
Ce a însemnat Carol pentru români? „Vodă Carol servi de arbitru între cele două curente, ce se aflau în guvernul său și se repercutau în Cameră… iar o experiență de aproape 50 de ani a dovedit câtă dreptate a avut suveranul…”. între „chestiunile din afară erau recunoașterea faptului împlinit în ziua de 10 mai, prin întronarea unui monarh căreia protestaseră în conferința ambasadorilor de la Paris reprezentanții celor două puteri întotdeauna îndărătnice pentru dorințele naționale ale românilor, Austria și Rusia, care încurajau petențiunile nedibace și anacronice ale Turciei, ce în vremile actuale nu se mai puteau justifica și valora”. (Selecție și prezentare de Eugen ȘENDREA) Român

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!