* Președintele Ion Iliescu și adevărurile istorice * O reîntoarcere la simbolurile comuniste? 23 August – semnificații trecute și prezente
Din multitudinea ideilor elaborate de președintele Ion Iliescu, recenta propunere de a se sărbători ziua de 23 August 1944 complinește în chip grăitor „gîndirea revoluționară”a conducătorului României. Actul pretins revoluționar de-acum 60 de ani a contribuit în mod indubitabil la evitarea distrugerii României de către fronturile în desfășurare și a scurtat evident cel de-al II-lea război mondial. Din acest punct de vedere momentul 23 August 1944 poate și trebuie să fie apreciat ca fiind benefic în istoria noastră națională. Rolul regelui Mihai I și al Blocului Național Democrat – PNȚ, PNL, PSD, PCR – rămîn de netăgăduit. Acestea sînt adevăruri istorice de necontestat.
În acelaști timp, actul de la 23 August 1944 a avut și un caracter malefic, constînd în: marcarea deschiderii celei mai odioase pagini de istorie prin crearea premiselor instaurării regimului comunist în România; întreruperea procesului dezvoltării capitalistre la care jinduim în prezent; izolarea României de statele civilizate ale Europei și de partenerii tradiționali; înlăturarea democrației reale și trecerea la noi tipuri de dictaturi comuniste; suprimarea drepturilor și libertăților cetățenești conferite de constituțiile democratice din anii 1866 și 1923; renunțarea la economia de piață funcțională și adoptarea unei economii dirijiste, pretins planificate; distrugerea intelectualității consacrate și înlocuirea acesteia cu troglodiții înstrăinați de țară și de neam; limitarea libertăților de credință și promovarea ateismului; restructurarea armatei române și a structurilor statale prin impunerea modelelor sovietice; dezorganizarea învățămîntului și culturii tradiționale, de tip occidental și însușirea formelor fără fond bolșevice etc, etc.
Și atunci: putem socoti ca pe o „datorie patriotică” sărbătorirea zilei de 23 August? Poate în acest mod se dorește și marcarea zilei de 8 mai 1921 – crearea PCR?!
Se întreabă retoric președintele Iliescu: cum ar fi arătat România dacă n-ar fi fost 23 August 1944?
Cutezăm a-i răspunde noi: ar fi arătat ca o țară învinsă, după cum a și fost tratată, dar fără prezența armatelor de ocupație sovietice. Am fi dezvoltat o economie într-o continuare firească și, după reorganizare, în plin avînt al dezvoltrii. O stabilitate și refacere post-belică fără noianul de obligații față de pretinsul aliat făcut incognito și cu posibilități de reluare a legăturilor centrale și vest-europene.
Prezența armatelor germane pe teritoriul României, fastă sau nefastă, a avut totuși un caracter de colaborare, în timp ce prezența armatelor sovietice – în mod paradoxal considerate a ne fi aliate -, a avut un caracter exclusiv de ocupație. Acestea sînt adevărurile istorice, domnule președinte Iliescu, și ele trebuie interpretate ca atare! (prof. dr. Jean CIUTĂ)
Lasă un răspuns