Deputatul Adrian Popa atrage atenția asupra modului în care ar putea fi implementat Planul național de paturi pentru perioada 2026–2028, aflat în prezent în consultare publică la Ministerul Sănătății.
Potrivit acestuia, documentul confirmă o direcție considerată corectă la nivel european: reducerea treptată a spitalizării continue și orientarea sistemului către servicii în ambulatoriu și spitalizare de zi. Reforma urmărește, între altele, scăderea numărului de paturi în funcție de gradul de utilizare și creșterea eficienței serviciilor medicale.
„Sistemele moderne de sănătate reduc internările evitabile și tratează cât mai mult în afara spitalului”, subliniază deputatul.
Problemele semnalate
Cu toate acestea, Adrian Popa avertizează că există riscuri importante în modul de aplicare a reformei. Prima problemă identificată este legătura dintre finanțare și numărul de paturi.
În opinia sa, un astfel de mecanism poate genera efecte negative, deoarece spitalele ar putea fi tentate să mențină artificial un anumit număr de paturi, în loc să optimizeze serviciile medicale. Soluția propusă este orientarea finanțării către serviciile efectiv prestate – complexitatea cazurilor, calitatea actului medical și rezultatele obținute.
A doua problemă ține de lipsa flexibilității la nivel local. În prezent, structura paturilor este puternic centralizată, iar modificările necesită aprobări complexe. Deputatul consideră că spitalele ar trebui să poată ajusta mai rapid numărul și tipul paturilor, în funcție de realități precum sezonalitatea sau evoluția adresabilității.
Ce prevede corect proiectul?
În același timp, parlamentarul recunoaște că proiectul de hotărâre de guvern include mai multe direcții necesare:
- existența unei supra-capacități în anumite zone;
- necesitatea reducerii internărilor evitabile;
- dezvoltarea ambulatoriului și a spitalizării de zi;
- scăderea duratei medii de spitalizare.
Care sunt riscurile unei aplicări rigide?
Fără ajustări, avertizează acesta, reforma ar putea avea efecte nedorite: reducerea „din pix” a paturilor, fără legătură cu nevoile reale ale comunităților, blocarea dezvoltării unor spitale care au beneficiat recent de investiții sau perpetuarea unui sistem de finanțare bazat pe infrastructură, nu pe performanță.
Apel către spitalele din Bacău
În concluzie, Adrian Popa consideră că reducerea numărului de paturi este o măsură justificată, dar care trebuie aplicată „inteligent”, pe baza unor indicatori reali, cu mai multă autonomie locală și cu o reformă a mecanismelor de finanțare.
Acesta face apel și la unitățile medicale din județul Bacău să își fundamenteze clar nevoile, pe baza datelor și a realității din teren, pentru a-și susține pozițiile în cadrul procesului de consultare.

Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.