Nou introdusele registre ale salariaților nu mai sînt pe placul mai marilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care au hotărît să păstreze în circuit carnetele de muncă pînă în 2007. Se pare, totuși, că pînă ce nu se va modifica Codul Muncii, patronii băcăuani vor fi obligați să le înregistreze în continuare la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Bacău. „Intenția la București este să se transforme registrele de evidență a salariaților în registre de marcă, în genul acelora care erau înainte de revoluție în unitățile de stat. Acestea vor cuprinde toate datele individuale ale salariaților. Personal, eu cred că actualele registre de evidență a salariaților nu sînt eficiente”, ne-a declarat Ion Barbu, inspector șef la ITM Bacău. Ion Barbu consideră că transformarea registrelor ar duce la un control mai atent asupra vechimii în muncă a salariaților. Fiecare salariat va avea numărul lui de marcă, așa că nu va mai fi la bunul plac al patronului. „Pînă pe 15 noiembrie, așteptăm modificarea Codului Muncii și atunci vom ști dacă registrele de evidență a angajaților vor mai fi sau nu cele care atestă vechimea salariaților”, a precizat Ion Barbu. Însă, în acest moment, și registrele și cărțile de muncă sînt bune pentru a dovedi vechimea în muncă. Trebuie însă spus că modificările, care par să nu se mai termine, i-ar putea arde la buzunare tot pe patroni. Deși nu se știe ce se va întîmpla cu ele, directorii de firme trebuie să-și înregistreze în continuare registrele. Dacă sînt prinși fără ele, ei riscă amenzi între 20 și 50 de milioane de lei. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Registrele de evidență ale salariaților au devenit inutilizabile
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.