• prima schema de finanțare va fi lansată pînă la sfîrșitul lunii iulie
Cele șase județe ale Regiunii Nord-Est, între care și județul Bacău, vor putea accesa o nouă schemă de finanțare a unor proiecte de dezvoltare prin programul Phare 2004 – 2006 – Coeziune Economică și Socială. Ministerul Integrării Europene intenționează să lanseze în a doua jumătate a lunii iulie Schema de finanțare pentru Proiecte Mari de Infrastructură Regională, în cadrul programului Phare. Fondurile sînt pentru proiecte din turism, reabilitarea zonelor industriale, reabilitarea infrastructurii regionale de transport și dezvoltarea afacerilor. Solicitanții eligibili specifici județului Bacău sînt autoritățile publice locale (consiliul județean, primăriile și consiliile locale). Ei pot forma asociații cu alte autorități publice locale – consilii județene, consilii locale și (sau) consilii comunale. Valoarea totală eligibilă a unui proiect trebuie să fie de minim două milioane de euro, din care solicitantul trebuie să acopere 10%. Timp de trei luni, vor avea loc aplicații ale accesării schemei de finanțare, prin sesiuni de clarificare și seminarii organizate împreună cu Agenția pentru Dezvoltarea Regională Nord – Est. Prin acest program, regiunii noastre îi sunt alocate cele mai mari fonduri. Iată, în continuare, și argumentele pentru care s-a ajuns la această măsură, așa cum au fost ele prinse în Planul Național de Dezvoltare pentru anii 2004 – 2006, plan care stă la baza noii scheme de finanțare.
Avem cea mai tînără (dar și cea mai numeroasă) populație din țară
Regiunea Nord – Est este compusă din județele Bacău, Iași, Neamț, Vaslui Botoșani și Suceava. Ea are o suprafață de 36.850 de kilometri pătrați și o populație de peste 3,8 milioane de locuitori. În aceasta, numai județul Bacău are o suprafață de 6.621 kilometri pătrați (al doilea după Suceava) și o populație de 754.788 de locuitori, tot al doilea ca mărime, dar după Iași. Regiunea înregistrează o densitate a populației de 104,1 locuitori pe kilometrul pătrat și are și cel mai mare dinamism demografic. În regiune predomină populația rurală, fiind o zonă cu întinse suprafețe de cîmpie, unde activitățile agricole sînt încă predominante. Regiunea are un grad de ruralitate mai mare decît media națională (55,6% populație rurală față de 45,1%). Populația urbană este, însă, prin excelență, în descreștere în toată țara. Dar în Regiunea Nord – Est predomină populația tînără, aici revenind numai 63 de vîrstnici la 100 de tineri. Cu toate acestea, coeficientul de dependență demografică înregistra cele mai mari valori în regiune, tocmai din cauza celei mai mari „presiuni” a tinerilor cu vîrste cuprinse între zero și 14 ani asupra adulților – de peste 31%. Aici, durata medie a vieții se situează între 70,2 și 72 de ani, comparativ cu celelalte regiuni. Această populație are și cel mai scăzut nivel de trai, principalul motiv pentru care în tocami în această regiune ar fi nevoie de cele mai mari investiții.
Declinul economic impune fonduri de dezvoltare mai mari
Alocarea pe regiuni a fondurilor regionale în perioada 2004 – 2006 va aduce Regiunii Nord – Est cea mai mare parte din fondurile totale alocate, adică 21, 6%. Suma nu este stabilită definitiv, ci este o propunere care urmează să se discute cu toți partenerii implicați în elaborarea Planului Național de Dezvoltare. Alocarea finală reală va depinde și de capacitatea de absorbție a fondurilor, avîndu-se în vedere că dacă în anumite regiuni apare o cerere insuficientă pentru anumite tipuri de măsuri, fondurile vor fi realocate acelor regiuni care au depus proiecte eligibile care însă nu au putut primi finanțare din cauza epuizării fondurilor alocate regiunii respective.
Regiunea Nord – Est se confruntă cu un puternic declin economic. Urmare a unui complex de factori economici și sociali, ea are un nivel de dezvoltare foarte scăzut. Din punct de vedere al Indicelui Dezvoltării Umane și al Produsului Intern Brut se situează pe ultimul loc în ierarhia națională. Sînt slab dezvoltate, în continuare, agricultura și industria – mai ales în unele județele ale regiunii. Terenul arabil reprezintă aici 1.347,4 mii hectare și se află în proporție de 89% în proprietate privată, în majoritatea cazurilor sub forma fermelor familiale de mici dimensiuni (de 1 – 3 hectare). Industria de prelucrare a resurselor naturale nu excelează nici ea, deși aceste resurse încă sunt importante, și nu adaugă valoare nouă acestora într-un grad mai înalt. De exemplu, datorită lipsei unor programe de investiții și a slabei retehnologizări a industriei de prelucrare a lemnului și mobilei, exportul acestor ramuri este reprezentat în ultimul timp de mari cantități de materie primă brută, în detrimentul produselor finite, care ar susține rentabilizarea și revitalizarea acestui sector economic.
Industria a cunoscut în general o evoluție descendentă în perioada 1990-1999. Industria regiunii – creată și dezvoltată forțat în ultimele decenii – nu era pregătită să funcționeze după regulile economiei de piață, astfel încît producția industrială a scăzut cu peste 50%. De asemenea, infrastructura rutieră este învechită și insuficientă, iar turismul, cu excepția părții de nord a Moldovei și parțial a județului Neamț este aproape inexistent în componenta lui materială în celelalte zone.
În consecință, Regiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce privește șomajul, cel mai mare nivel dintre toate regiunile. Acest fenomen este însoțit de o creștere a numărului de șomeri neindemnizați, datorită depășirii perioadei legale pentru acordarea ajutorului de somaj și a alocației de sprijin.
Ce strategie urmărește noua finanțare
Obiectivele strategice în finanțarea proiectelor mari de infrastructură regională vor fi detaliate de Ministerul Integrării Europene și de Agenția de Dezvoltare Nord – Est. Dar Planul Național de Dezvoltare punctează deja orientările generale.
Astfel, referitor la turism, se au în vedere dezvoltarea turismului montan, creșterea competitivității produselor turistice românești, în principal prin dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a turismului, promovarea dezvoltării serviciilor turistice, dezvoltarea resurselor umane în acest domeniu. Vor avea prioritate inițiativele pe scară largă, cele care au ca țintă atragerea turiștilor străini, inclusiv prin realizarea unor parcuri tematice. De asemenea se va continua cu dezvoltarea agroturismului.
Sprijinul pentru dezvoltarea zonelor industriale are la bază o realitate deja cunoscută, aceea a dezechilibrelor între astfel de zone, în special între cele din sudul regiunii și partea de nord. Dar și în sud există destule zone industriale în impas. Numai în județul Bacău, acestea sunt zona Onești și zona Buhuși, dar și zona industrială a Văii Muntelui (zonele petroliferă și carboniferă de altădată).
În strînsă legătură cu aceste proiecte sunt dezvolatrea infrastructurii de transport și pe alte elemente ale ei decît drumul european E 11, care străbate regiunea, și unele drumuri naționale și județene deja reabilitate mai ales în sudul regiunii.
Pe lîngă toate, dezvoltarea afacerilor ar fi menită impulsionării inițiativei private prin care toate celelalte proiecte pot fi puse în practică, probabil pe componenta dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. (Petru DONE)
Lasă un răspuns