M-am întîlnit în piață cu domnișoara Coca Zavate, vecina mea de-o viață. Interesant, n-o mai văzusem de aproximativ o săptămînă și mă gîndeam să nu fie plecată la rude, căci, de obicei, vara, mai „dispare” de-acasă cu destinația Londra sau Toronto. Domnișoara Coca Zavate este o ilustră pensionară, fostă ziaristă și juristă, altfel spus e un om aparte. Așa încît m-am bucurat sincer revăzînd-o și bucuria mi-a fost întreită, ca să zic așa, de faptul că era însoțită de sora și cumnatul din Toronto – Canada. Aceștia din urmă sosiseră cu o săptămînă înainte, urmînd să se reîntoarcă în țara adoptivă într-una din primele zile ale lunii august, lucru pe care l-au și făcut între timp.
A fost plăcut să-i cunosc personal, mai ales că aveam unele informații despre ei de la sora și cumnata lor. Cert e că s-au stabilit în Canada cu șapte ani în urmă, la insistențele unicului lor fiu, căsătorit și devenit canadian pe la începutul anilor ’90. Acum, în piață, aveau sacoșele pline cu roșii și castraveți, mărar și pătrunjel, iar soțul doamnei ducea în mîini un pepene uriaș. Firesc, i-am întrebat pe „canadieni” cum se simt în țara lor de baștină, la care doamna mi-a dat un răspuns pe cît de scurt, pe atît de semnificativ: „Am cîștigat 20 de ani de viață în această săptămînă”. Am insistat să detalieze, iar doamna, aprobată de soțul său, mi-a spus lucruri pe care, de fapt, le știam dintr-o experiență proprie: „Roșii ca aici nu ai să mănînci nicăieri; nu mai zic de pepeni, de piersici, de mere, de pere, de prune, de totul”, așa mi-a zis sora domnișoarei Coca Zavate. Nu, n-a fost vorba de un patriotism forțat, nici vorbă de așa ceva, ci de faptul că, încă, repet, aceste produse agricole muncite de țăranii noștri sînt „adevărate”. Necontaminate de imixtiuni biologice care să le forțeze dezvoltarea. Sînt gustoase, consistente, sînt, dacă vreți, mult mai aproape de … natură. Roșiile și pepenii pe care le comercializează acum agricultorii din Matca, județul Galați – ca să dau un exemplu pe care-l cunosc foarte bine – sînt adevărată sănătate. De aceea, cuvintele doamnei din Canada nu m-au mirat deloc; e un adevăr de care chiar sînt mîndru. (Eugen VERMAN)
Lasă un răspuns