Rinichi la licitație

• fie că lipesc anunțuri pe ușile de acces ale secției de Hemodializă, fie că merg direct la patul bolnavului și spun cu voce tare ce preț vor, băcăuanii care sînt dispuși să-și vîndă cîte un rinichi fac aproape zilnic prezența la spital • chiar și rudele apropiate ale unor bolnavi cer bani pentru un rinichi donat

Viața a peste 100 de băcăuani, tineri și persoane între două vîrste, depinde în acest moment doar de aparatele de dializă ale secției de Hemodializă din Spitalul Județean. Toți așteaptă o minune: vindecarea. Șansa lor este unică și greu de găsit. Se cheamă transplant renal și poate fi făcută numai în două situații. Prima este înscrierea pe lista de așteptare a clinicilor din țară care fac astfel de intervenții chirurgicale cu organe prelevate de la bolnavi în moarte clinică, iar cea de-a doua este transplantul de la un pacient viu care donează onorific unul dintre rinichii săi. Nici una dintre variante nu este ușor de pus în practică, așa că pentru un transplant renal, bolnavii au de luptat ani în șir. Dorința cu care aceștia bolnavi se agață de viață a născut în ultima vreme un fenomen care riscă să ia amploare și care nu poate fi controlat nici de cadrele medicale și nici de lege. Este vorba despre persoanele care își vînd cîte un rinichi pentru o sumă substanțială de bani. În ultima vreme, astfel de indivizi sînt nelipsiți din saloanele secției de Hemodializă. „Intră în salon și ne spun direct ce caută. Spun că vor să-și vîndă un rinichi, ca să scape de diferite probleme financiare. Prețul pornește de la 100 de milioane de lei și poate ajunge la cîteva mii de euro. Oricine ar face sacrificii pentru viața lui, dar nu fără să se gîndească bine înainte de a lua o decizie. În primul rînd, pentru că nu ești sigur că transplantul reușește. Sînt situații în care, după cîteva luni, organul transplantat este refuzat de organism, deci dacă ai apucat să plătești pentru acel rinichi, pierzi banii”, povestește Daniel Matieș, un tînăr în vîrstă de 32 de ani, care de șapte ani este dependent de dializă. Prima experiență a lui Daniel cu o persoană dispusă să-și vîndă un rinichi a fost acum patru ani. „M-am trezit acasă cu o femeie de vreo 40 de ani care mi-a spus că a văzut la televizor că un rinichi se vinde cu 60.000 de dolari. Pe moment nu am înțeles cum de a aflat de boala mea și de adresă, dar apoi mi-am dat seama că suma pe care o cere este foarte mare. După cîteva minute de negociere am ajuns la suma de 10.000 de dolari. Bineînțeles că și aceasta era o sumă pe care nu mi-o puteam permite. Mai tîrziu, mama a fost cea care a făcut teste de compatibilitate ca să-mi doneze un rinichi. Era compatibilă, dar pînă mi-a venit rîndul la transplant au intervenit niște complicații medicale. Din cauza lor nu mai sînt compatibil nici cu mama”, a mai spus Daniel Matieș. Pentru el, singura variantă a rămas acum transplantul de la un pacient aflat în moarte clinică, sau de la un donator onorific.

Un alt tînăr, în vîrstă de 35 de ani, din Asău, a cumpărat acum trei ani un rinichi. Laurențiu Antal a plătit atunci 70 de milioane de lei unei persoane care s-a dovedit compatibil cu el. După cîteva luni, rinichiul cumpărat a fost refuzat de organism, iar transplantul s-a dovedit un eșec. „Înainte de transplant am dat un anunț la mica publicitate. Am avut atunci vreo cinci oferte, iar una dintre persoane a fost compatibilă. Era un bărbat cam de-o seamă cu mine, care spunea că nu are loc de muncă și că nu are din ce să-și întrețină familia. I-am dat 70 de milioane de lei, dar după cîtva timp, organismul nu a mai acceptat transplantul. Acum vreau să caut încă un donator și să o iau de la capăt”, spune Laurențiu, la cîteva minute după terminarea ședinței de dializă. Și de această dată, oferta pentru Laurențiu este destul de mare. Din zecile de persoane care lipesc afișe pe ușile secției, sau care îi abordează direct în saloane, tînărul din Asău are șanse să găsească încă o persoană compatibilă cu el. Singura problemă rămîne însă cea legată de suma pe care o cere vînzătorul de rinichi. „Nu încurajăm transplantul cu un organ vîndut și încercăm să-i descurajăm pe toți cei care ne contactează în secție ca să ne întrebe cum pot vinde un rinichi. În mod normal, un bolnav dependent de dializă trebuie să caute donatori printre rudele de gradul I. Aici există cea mai mare compatibilitate pentru un transplant și este cea mai corectă din punct de vedere moral. Sînt situații în care chiar și rudele cer fel și fel de ajutoare materiale pentru gestul lor. Alții, tot rude de gradul I, refuză să se gîndească măcar la varianta donării de rinichi, pe motiv că nu vor mai putea munci la fel de bine după operație. Pentru persoana care donează rinichiul nu există nici un risc deosebit, dar mulți nu înțeleg acest lucru”, ne-a declarat dr. Leonard Roșu, director al Spitalului Județean.

În acest moment, în județul Bacău trăiesc 33 de persoane care au scăpat de dializă pentru că au făcut un transplant renal. Speranțele ca numărul acestora să se înmulțească sînt destul de mici. Pentru că-și duc traiul dintr-o pensie de boală de un milion de lei, bolnavii dependenți de dializă nu au bani să-și cumpere un rinichi. Nici varianta transplantului de la bolnavi în moarte clinică nu este menită să-i vindece, pentru că mult prea puține familii își dau acordul ca organele decedatului să fie folosite pentru diferite transplanturi. (Cezara DUȚĂ)