• românii din Ghimeș au trebuit să aștepte 13 ani pentru a învăța în limba română • primarul Dumitru Balcan spune că totul a depins de găsirea unul sediu adecvat pentru școala românească, în timp ce Viorel Oltean, liderul românilor din comună arată cu degetul spre UDMR
Comună de munte scutită de „binefacerile” cooperativizării, Ghimeș-Făget a lăsat, mai tot timpul, impresia de bunăstare și liniște. Chiar dacă, fostă localitate de graniță între Pricipatele Române și Imperiul Austro-Ungar, comuna a fost și este populată majoritar de maghiari. Numărul acestora nu-l depășește cu mult pe cel al românilor, de aceea și sentimentul de bună înțelegere. Aparentă. Istoria și-a spus, însă, cuvîntul și la Ghimeș. Incursiunile cu iz hunic ale unor vecini nostalgici din Harghita, care s-au soldat cu profanarea mormîntului lui Emil Rebreanu, ori reinstalarea, fie și simbolic, a pietrelor de hotar dintre România și fostul Impreriu Austro-Ungar au fost puse de fiecare dată pe seama unui pahar în plus. Explicație facilă, care avea avantajul de a păstra imaculată imaginea de fraternitate româno-maghiară. În realitate, frăția română-ungară de la Ghimeș mai trebuie cîrpită pe ici, pe colo, prin părțile esențiale.
Cu traista-n băț pentru a putea învăța românește
Că maghiarii de la Ghimeș sînt mai egali decît românii de aici s-a văzut încă din 1990, cînd copiii ultimilor au trebuit să-și ia traista în băț și să facă, zilnic, o navetă de opt kilometri pe jos dacă doreau să învețe în limba română. În România. „Pînă în 1990, în Ghimeș au existat două școli, una cu predare în limba română și una cu predare în limba maghiară. Fostul director al școlii maghiare și actualul președinte al filialei UDMR din localitate, Andras Deaky, a dorit însă desființarea școlii românești și, de altfel, a și făcut-o”, spune Viorel Oltean, românul care nu s-a lăsat pînă ce nu a văzut reînființată școala cu predare în limba română de la Ghimeș.
Aceasta este, de cîteva zile, o realitate, dar pentru a pentru a putea savura victoria, românii din Ghimeș au trebuit să aștepte 13 ani. „Mă simt cum trebuie să se simtă orice român”, spune Viorel Oltean, care nu se sfiește să arate cu degetul spre Primărie și spre UDMR. „Primăria mi-a pus bețe în roate mai tot timpul, deși primarul nu recunoaște acest lucru. Deși este român, primarul Balcan face numai ce-i dictează majoritatea UDMR-istă din Consiliul Local. De altfel, i-am și spus că este doar o marionetă. De exemplu, la Răchitiș a început de cîțiva ani să se construiască, cu ajutorul francezilor, un cămin cultural. Lucrările însă, trenează, pentru că primarul nu se implică deloc. M-au ajutat în schimb Consiliul Județean, Prefectura și Inspectoratul Școlar, dar, mai ales, Asociația Comunitară a Românilor din Harghita. Aceștia au făcut ca problema să fie cunoscută la Președinție și la Ministerul Educației. De altfel, doamna Andronescu a venit singură, la începutul lunii iunie, să vadă clădirea fostului cămin-spital, pentru a se convinge că școala are unde funcționa. Acum, Deaky se întreabă de ce ne trebuie școală românească în Ghimeș, pentru că sînt șase în comună. Nu-l oprește, însă, nimeni să înființeze școli maghiare în toate satele din comună, dacă are pentru cine. În plus, nu mi se pare normal ca un copil de grădiniță sau unul din clasele primare să meargă pe jos șapte-opt kilometri pentru a ajunge la școala din Tărhăuși, cea mai apropiată școală românească”, a mai spus Viorel Oltean.
Sediul școlii, singura problemă
De partea cealaltă, primarul Dumitru Balcan și viceprimarul Vilmuș Gîrbea resping categoric acuzele lui Oltean și spun că singura problemă care a stat în cale reînființării școlii românești din Ghimeș a ținut de lipsa unui sediu adecvat. „Noi nu ne-am opus niciodată reînființării școlii cu predare în limba română, dar se punea problema găsirii unui sediu. Clădirea fostului cămin-spital este, ce-i drept, dezafectată de cîțiva ani, dar nu era a noastră, ci a Consiliului Județean. Am înțeles că, acum, Consiliul Județean a fost de acord să cedeze Consiliului Local clădirea și, în acestă situația, nu văd ce ar mai împiedica reapariția școlii românești”, ne-a declarat primarul Balcan. Acesta, dar și viceprimarul Gîrbea, au susținut, însă, că „singura motivație a înființării școlii românești a avut la bază considerente practice, copiii români din Ghimeș trebuind, pînă acum, să facă naveta la Tărhăuși. Cine are cunoștință de alte motive, să le spună. Noi nu le știm”. De spus, le-a spus Viorel Oltean, care nu a ascuns faptul că „Deaky a spus în Consiliul Local că, în nici un caz, nu va accepta ca românii să învețe sub același acoperiș cu maghiarii”. Deocamdată, președintele filialei locale a UDMR nu are motive de supărare, pentru că școala românească va funcționa, împreună cu Centrul de Documetare și Informare, în sediul fostului cămin-spital, în timp ce școala maghiară are propriul sediu. Mai mult, primarul Dumitru Balcan a susținut că „nu se pune problema ca cele două școli să funcționeze în același imobil, pentru că nu este loc nici într-o parte, nici în alta”. În ceea ce-l privește pe Oltean, acesta nu are nimic împotriva ideii ca cele două școli să ființeze sub același acoperiș. În plus, acesta chiar s-a arătat interesat de un „profesor de limba maghiară, care să vină, o dată sau de două ori pe săptămînă, să predea copiilor români limba maghiară. Sîntem conștienți că, într-o comunitate cu populație majoritar maghiară, acest lucru ne va fi util. Asta nu însemană, însă, că maghiarii nu trebuie să ne respecte drepturile noastre”.
Școala românească din Ghimeș își va redeschise porțile, oficial, pe 15 septembrie. Aici vor învăța 11 pici de grădiniță și 13 „boboci” de clasa întîi. Mai mult de jumătate dintre ei sînt de etnie maghiară. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns