~3 min lectură 0 comentarii

România a semnat, alături de alte 21 de state membre UE, acordul internaţional antipiraterie

Redacția Ziarul de Bacău

Reprezentanţi ai 22 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au semnat joi, la Tokyo, un acord internaţional de protejare a drepturilor de autor intitulat ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement), declanşând proteste atât online cât şi în stradă din partea utilizatorilor de internet, care se tem că o astfel de înţelegere antipiraterie va conduce la cenzură în mediul virtual, relatează vineri The Guardian.

Acordul trebuie să fie ratificat de Parlamentul European, care îl va dezbate în iunie. Europarlamentarii sunt deja supuşi unor presiuni intense din partea activiştilor din ambele tabere.

Ambasadorul Poloniei în Japonia, Jadwiga Rodowicz-Czechowska, a semnat acordul la Tokyo. Într-un interviu pentru postul naţional polonez de televiziune, ea a spus că Polonia este una din multele ţări din UE care au semnat joi ACTA, printre aceste numărându-se Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Portugalia, România şi Grecia.

Alte câteva ţări industrializate, printre care SUA, Canada şi Coreea de Sud, au semnat anul trecut acordul.

Sprijinul Poloniei pentru ACTA a declanşat atacuri asupra site-urilor guvernamentale poloneze din partea grupului de hackeri Anonymus. Proteste de stradă la care au luat sute şi, în unele cazuri, mii de persoane, au izbucnit de asemenea în ultimele trei zile în Polonia.

Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia sunt singurele state din UE care nu au semnat ACTA. Un europarlamentar francez a părăsit procesul de examinare a înţelegerii, susţinând faptul că legislativul european participă la o ‘şaradă’.

ACTA a fost semnificativ modificată faţă de versiunile iniţiale, fiind înlăturată solicitarea ca utilizatorilor de internet descoperiţi că încalcă în mod repetat drepturile de autor să li se limiteze accesul online, o sugestie respinsă de UE.

Deşi UE susţine că ACTA nu va necesita nicio schimbare legislativă în statele membre – şi că, în schimb, va aduce alte ţări la nivelul standardelor europene -, controversa din Polonia asupra propunerilor s-a adâncit.

Deşi multe alte ţări industrializate au semnat acordul, furia populară pare a fi mai puternică în Polonia decât în oricare altă parte.

ACTA este un acord care urmăreşte să armonizeze standardele internaţionale privind protecţia drepturilor celor care produc muzică, filme, medicamente, modă şi o serie de alte produse care cad deseori victime furturilor de proprietate intelectuală.

Documentul vizează, de asemenea, pirateria online de filme şi muzică. Cei care se opun acordului se tem că acesta va permite autorităţilor să blocheze conţinutul pe internet.

ACTA împărtăşeşte o serie de asemănări cu extrem de controversata şi dezbătuta lege Stop Online Piracy Act (SOPA) din SUA, unde membrii Congresului au amânat votul după ce Wikipedia şi Google au protestat timp de o zi prin blocarea accesului la conţinuturile lor.

Ministrul polonez de externe Radek Sikorski a luat apărarea poziţiei guvernului său, susţinâd că ACTA nu este atât de ameninţătoare pe cât se tem tinerii. El a spus însă că nu ar trebui permis ca internetul să devină un spaţiu ‘al anarhiei legale’. „Considerăm că furtul la scară largă de propritate intelectuală nu este un lucru bun”, a spus Sikorski.

În Cehia, un grup local de hackeri aliat Anonymus a atac site-ul unui grup care sprijină ACTA şi care strânge bani pentru producţia muzicală, pe care îi distribuie artiştilor. AGERPRES

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.