S-au implinit 116 ani de la nasterea parintelui DADA-ismului, Tristan Tzara

Pe 16 aprilie 1896 se nastea la Moinesti Tristan Tzara (16 aprilie 1896, Moinesti – d.24 decembrie 1963, Paris), pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet si eseist evreu roman, cofondator al miscarii culturale dadaiste care a condus la o revolutie majora în artele plastice si literatura. Urmeaza cursurile scolii primare din Moinesti, fiind elev la Institutul „Schemitz-Tierin” din Bucuresti, apoi la liceele „Sf. Sava” si „Mihai Viteazul”. Întemeiaza împreuna cu Ion Vinea si Marcel Iancu sub îndrumarea lui Alexandru Macedonski, revista „Simbol” (1912), în care sunt publicate primele poeme semnate cu pseudonimul S.Samyro. Pseudonimul îl va schimba mai tirziu în Tristan Ruia, iar în final Tristan Tzara („Chemarea” 1915). Se înscrie la Facultatea de Matematica si Filosofie din Bucuresti în 1914, apoi pleaca la Zürich în 1915, unde va studia la Facultatea de Litere si Filosofie. Urmeaza ulterior cursurile Facultatii de Stiinte din Paris si devine membru al „Asociatiei Studentilor Români” din Franta. La 8 februarie 1916, declara deschis drumul unei noi miscari avangardiste intitulata „Dada”, poetul afirmindu-si ideile înnoitoare la „Cabaretul Voltaire” si organizind la 14 iulie 1916, primul spectacol „Dada” cu Hugo Ball, Hans Arp, Emmy Hennings si Richard Huelsenbeck, moment care ii va defini noua orientare, noua estetica. Activitatea acestei perioade cuprinde inventarea poemului simultan, preluarea cintecelor africane, sustinerea unor conferinte despre arta noua, dupa care, în iulie 1917, apare revista „Dada 1” sub conducerea lui. Dadaismul a fost o rampa de lansare pentru tinarul de 20 de ani, care desi nu e o inventie exclusiva a lui Tzara „nu ar fi devenit niciodata ceea ce a devenit fara eforturile de popularizare si diplomatia lui” (parafraza dupa R.Huelsenbeck). Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sînt: „La Premiere Aventure céleste de Monsieur Antipyrine” (1916- „Prima aventura cereasca a domnului Antipyrine”) si „Vingt-cinq poemes” (1918- „Douazeci si cinci de poeme”), respectiv manifestele miscarii: „Sept manifestes Dada” (1924 – „Sapte manifeste Dada”). În a doua parte a anului 1929, satul de nihilism si distrugere, se dedica activitatilor mai constructive ale Suprarealismului, intrind în Rezistenta Franceza în timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si în Partidul Comunist Francez în 1947, cind a devenit cetatean francez. Va demisiona din partid în 1956, ca protest împotriva suprimarii revoltelor din Ungaria de catre Uniunea Sovietica. Lucrarile sale de maturitate încep cu „L’Homme approximatif” (1931- „Omul aproximativ”) si continua cu „Parler seul” (1950- „Vorbind singur”) si „La Face intérieure” (1953- „Fata interioara”). În acestea, cuvintele aleatoare ale lui „Dada” sint înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj. A murit la Paris si a fost înhumat acolo în „Cimetiere de Montparnasse”. La Moinesti exista o statuie si un monumet dedicate lui Tristan Tzara, parcul din centrul orasului este conceput dupa orientarea literara si artistica a autorului, o scoala ii poarta numele, iar cunoscutul profesor si publicist Vasile Robciuc a infiintat aici, in 1991, Societatea Cultural-Literara „Tristan Tzara”. In 1998, profesorul Robciuc lanseaza in premiera la Moinesti, „Caietele Tristan Tzara”, revista multilingva de cultura internationala care include semnaturile unor personalitati culturale de prestigiu din intreaga lume. (Romulus Dan BUSNEA)