Băcăuanii își permit din ce în ce mai puține cumpărături
• cu un salariu mediu net, locuitorii județului Bacău pot cumpăra mai puține alimente
Creșterea nivelului de trai al populației, consemnată în primele două luni de vară, s-a dovedit efemeră. Băcăuanii au fost arși la buzunare din ce în ce mai mult, fiind afectați mai ales la puterea de cumpărare a produselor alimentare de bază. De altfel, populația a resimțit și un recul la salarii, după ce în iunie și iulie le-au mai fost rotunjite veniturile cu primele de vacanță. Magda Bortă, de 40 de ani, a constatat, în timp ce stătea la coadă în piață, că „de la lună la lună cumpăr mai puține alimente cu aceiași bani”. Femeia mai crede că așa se întîmplă an de an și este afectată foarte tare de faptul că la locul ei de muncă se fac negocieri salariale doar o dată pe an și nu se ține cont de inflație. „Aș fi mulțumită de creșteri salariale egale cu inflația, dar asta nu se întîmplă”, s-a plîns femeia. Concluzia aceasta este confirmată și de datele publicate de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Bacău. Măsurată ca raport între salariul mediu net și prețurile produselor alimentare de bază, puterea de cumpărare a scăzut în august la cele mai multe dintre produse. Astfel, dacă în iulie, cu un salariu mediu net se puteau cumpăra 540 de pîini, în august doar 510 bucăți mai corespundeau venitului mediu lunar. Cu unul-două procente, a mai scăzut puterea de cumpărare și la ulei, zahăr, unt, carne de porc și telemea de vacă. Singura creștere se constată la ouă, deoarece în august se puteau cumpăra mai mult aproximativ 400 de bucăți decît luna anterioară.
Salariul net a scăzut în august cu un euro și 55 de cenți
Salariul mediu net pe economie a fost în august de 4,8 milioane de lei (178 euro și 75 cenți), mai mic cu un euro și 55 de cenți față de luna anterioară, potrivit datelor statistice. Scăderea cu 1,1 la sută a salariului mediu net pe economie nu poate fi atribuită devalorizării monedei naționale, ci producțiilor mai mici, lipsei comenzilor în industria ușoară. Explicația oficială a conducerii Institutului Național de Statistică arată că, în iulie, vacanțele au fost mai numeroase decît în august și au însemnat un plus de prime de concediu, care nu s-a mai regăsit ulterior. Deși a înregistrat un ușor recul (-0,8 procente) față de luna iulie, salariul net primit de bancheri și brokeri a rămas cel mai mare venit salarial din economia românească, situat la un nivel mediu de 363 de euro, adică peste 13,5 milioane de lei.
Rata inflației a fost în luna august de 0,3 la sută, pe primele opt luni situîndu-se la un nivel mediu de 0,9 procente. Față de luna iulie, cel mai mult s-au scumpit serviciile, cu 2,1 la sută, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 0,6 la sută. Comparativ cu sfîrșitul anului trecut, serviciile s-au scumpit cu 6,2 la sută, mărfurile nealimentare cu șapte sută, iar alimentele cu 7,9 la sută. La categoria servicii, cele mai mari majorări de prețuri, în luna august, s-au înregistrat la serviciile de poștă și telecomunicații (3,8 la sută), cu un maxim de 14,9 la sută la abonamentele radio-tv. Din grupa mărfurilor nealimentare, cel mai mult s-au majorat prețurile tutunului, țigărilor și combustibililor (cîte 1,4 la sută).
Septembrie, lună grea pentru buzunarele populației
Creșterea cu 17 la sută a tarifelor la energie electrică și scumpirea cu 22 procente a gazelor naturale, în luna septembrie, au influențat decisiv prețurile, iar rata inflației a ajuns la 2,1 la sută. Stabilitatea prețurilor la unele bunuri de folosință îndelungată a mai redus, totuși, influența exploziei tarifelor la electricitate și gaze. Ca urmare, rata inflației la produsele nealimentare a fost evaluată la numai 4,5 la sută. Chiriile s-au mărit cu două procente, la fel și facturile pentru apă, în vreme ce transportul interurban s-a scumpit cu 0,8 la sută. Pe ansamblu, serviciile s-au scumpit cu 1,4 procente. Prețurile mărfurilor alimentare, care dețin ponderea cea mai importantă în calculul inflatiei, s-au păstrat aproape constante, în creștere cu 0,2 la sută. În primele nouă luni ale anului, rata inflației a fost de 9,6 la sută, destul de aproape de ținta anuală a autorităților, 14 procente. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns