Autocarul cobora din Delfi. In departare, mult mai jos planau in cercuri largi citiva vulturi. Am aruncat, inapoi, o ultima privire si am zarit cele trei coloane zvelte ale rotondei din Sanctuarul Atenei Pronaia – obiectivul turistic netrecut in program si, in consecinta, nevizitat.
Pentru a evita sa ma uit la abisurile „parnasiace” de pe marginea drumului, am ales orbeste in sacul de voiaj si am dat peste „Aventuri solitare”, in care Octavian Paler mi s-a parut a fi omul potrivit la… momentul potrivit: „Mi-ar fi greu sa spun ce astept sa revad la Delfi. Misterul care aducea, pe vremuri, valuri de pelerini s-o auda pe Pitia s-a stins in pietrele invadate de balarii. Pe culmele Parnasului, muzele au lasat locul caprelor. Nici macar crapatura pe unde ieseau aburii halogeni nu se mai vede. Daca a existat vreodata. Te duci acolo, ca la Troia, nu pentru a vedea «ce este», ci pentru a-ti imagina «ce a fost»”.
…Am schimbat „Aventuri solitare” cu „Delphes * monuments et musée” scris de Fotios Petsasi. Am cautat capitolul intitulat „Sanctuaire d’Athéna Pronaia”. Priveam schema asa – numitului „megaron” (cladire) si am deslusit urmatoarele elemente constructive: 1 si 2 – tezaure arhaice in forma de templu; 3 – al doilea templu al Atenei Pronaia; 4 – tezaur doric; 5 – tezaur ionic; 6 – „tolos” (rotonda); 7 – al treilea templu al Atenei Pronaia; 8 – casa clericilor. Incercam ca, vorba lui Octavian Paler, privind „ce este”, sa-mi imaginez „ce a fost”. Profesorul Tocilescu mi-a venit in ajutor:
– Aici, pe locul constructiilor 4 si 5 s-au gasit urme ale unui mare templu dedicat zeitei Atena, poate primul, ridicat cam in anul 650 iHr. Pozitia 3 de pe schema este un al doilea templu dedicat Atenei, construit in jurul anului 500 iHr. La fundatia lui s-au folosit coloane de la primul templu, de la care s-au pastrat o duzina de capiteluri dorice. Acest templu a fost distrus de seismul din 373 i.Hr. Imediat a fost construit al treilea templu”.
Studentul Sofistoc a intrebat:
– De unde vine denumirea de Atena Pronaia?
– In limba greaca „naos” inseamna „templu”, iar prepozitia „pro” inseamna „in fata”. Deci, „Atena pronaia” se traduce „Atena din fata templului”. Probabil, in fata templelor se afla cite o statuie a zeitei Atena.
…Discutia avuta se terminase. Turistii se odihneau si unii picoteau in fotoliile autocarului. Tinarul Sofistoc s-a apropiat de mine. Dorea sa clarificam impreuna pozitia 6 – „tolos” – din harta Sanctuarului Atenei Pronaia. El a inceput sa-mi citeasca pe sarite din ghidul turistic: „Rotonda dureaza din deceniul 380 – 390 i.Hr (…) Este atribuita arhitectului Teodoros din Focia (…) Diametrul era de 13,50 metri”. Metopele…”. Metopele? Ce sint metopele?
– Ele sint elementelele frizei unui templu, constind dintr-o placa, de obicei, decorata cu basoreliefuri.
– Am înteles. Continui lectura începuta: „Metopele erau ornate cu scene din luptele grecilor cu amazoanele”. Amazoane? Ce sint amazoanele?
– Amazoanele, în mitologia greaca, erau femei razboinice, care au trait pe tarmul asiatic al Marii Negre. Ele îsi taiau sinul drept pentru a minui mai usor arcul, de unde si denumirea.
– Cum, adica?
– În limba greaca „a” înseamna „fara”, iar „mazos” – „sin”.
– Ce rau îmi pare ca nu am vizitat toate monumentele din Delfi!
Îl ascultam pe tinarul interlocutor si, în acel moment, mi-am dat seama ca, spre deosebire de Octavian Paler, Sofistoc avea un motiv bine conturat de a reveni la Delfi: pentru a vedea, de aproape, rotonda din Sanctuarul Atenei Pronaia.
DORU CIUCESCU
Lasă un răspuns