Saraca țară bogată

Bucovina, un ținut impresionant

Cu siguranță, mulți dintre voi ați avut intenția sau curiozitatea de a vizita nordul Moldovei, respectiv plaiurile bucovinene. Factorii care v-au perturbat această intenție ar putea fi diverși. Poate v-a speriat distanța relativ mare dintre Bacău și orașul capitală a Bucovinei, Suceava. Vă anunț că nu se ajunge chiar atît de greu, nici dacă optați pentru varianta feroviară, fiindcă mașina vă duce acolo în circa trei ore. Și pentru că sîntem elevi și ne bucurăm de dispensă, drumul nu ne va ușura portofelul decît cu vreo 60.000 de lei în cazul unui personal, sau 90.000 în ceea ce privește acceleratele. în nordul Moldovei e parcă o nouă lume, un spațiu în care se dă o luptă între modernism și tradiție. Frumusețea locurilor este dată de costumele populare și de artizanate. Expozițiile cu vînzare, căci acestea sînt atracție principală, vă vor impresiona cu siguranță. Iile brodate cu mărgele sau mătase sînt foarte apreciate în rîndul turiștilor, atît români, cît și străini. Prețul acestora variază între 500.000 lei și pot urca la 1.000.000 și ceva. Spectacolul nu se oprește la ii, căci „marfă” este pentru toate gusturile și buzunarele, atît cele mai modeste ale turiștilor români, cît și cele cu mult mai generoase ale străinilor. Printre tendințele în vogă în rîndul adolescenților, din Bucovina vă puteți cumpăra traiste țesute manual. Acestea fie au tendințe florale sau sînt țesute doar din lînă, costă în jur de 400.000 lei. Dar tentațiile nu se opresc aici, pentru că Bucovina mai este renumită și pentru ceramica negră, ouă încondeiate sau străchini autentice. Referindu-ne la ceramică, un loc renumit pentru prelucrarea ei este comuna Marginea. Aici, atelierele cu astfel de artizanaturi impresionează și chiar uimsesc turiștii. Și unde mai adaugi că poți urmări în direct cum se face un vas de ceramică, și asta evident că la roata olarului. Un univers al vazelor, vaselor sau ulcioarelor cu diferite forme și volume, frumos colorate sau doar simple, negre.
Cît despre oamenii locului, pentru a-i descrie în cîteva cuvinte, bucovinenii sînt firi rezervate, calme și foarte primitoare. Oameni gospodari, căci asta este dovedit de casele și ogrăzile lor, ei încearcă să conserve un spirit sobru în care să dăinuie tradiția. Din păcate, menținerea obiceiurilor îi preocupa mai mult pe cei vîrstnici. Din nefericire, costumul popular se mai poartă foarte puțin. Pe lîngă acest lucru, arhitectura este oarecum în pericol. Casele vechi ale părinților sînt înlocuite de vile ultramoderne care nu au nimic de a face cu arhitectura locului. Părțile rele, căci sîntem doar în România, nu par să se oprească aici. Pădurea, „mama noastră legendară”, pare să se rărească de la an la an.
Dar, să lăsăm părțile triste la o parte și să amintim și de alte comori ale Bucovinei, mănăstirile. Loc de reculegere și odihnă, mănăstirile din nordul Moldovei constituie un loc de pelerinaj, dar și de atracție turistică. Se poate vorbi și de un turism religios, căci nu toți cei care intră în mănăstiri o fac cu pioșenie, ci pentru a admira pictura sau arhitectura. În funcție de varianta pe care o alegeți, turist sau pelerin, mănăstirile din nord vă dau alternative pentru ambele cazuri. Și, cum pentru a putea face acest tur al Bucovinei, aveți nevoie de cazare, există alternative și pentru acest lucru. Dacă vreți să alegeți ca loc de cazare o mănăstire, ar trebui să sunați înainte, căci locurile sînt ocupate mai mereu. Dacă nu, puteți opta pentru o pensiune turistică, unde vă veți bucura de liniște și mîncare autohtonă. În perioada șederii, veți gusta desigur o ciorbă rădăuțeană, niște tocinei cu smîntînă sau urși de mămăliga, prăjiți pe plită. Ca să aflați ce conțin aceste „nume culinare” ar fi bine să treceți prin Bucovina.Ca să nu vă mai spun de păscuțele de cartofi sau laptele 100% natural.
Poate că măcar din punct de vedere culinar v-am făcut curioși. Iar daca alegeți Bucovina, așa, ca o ultimă destinație de vacanță, cu siguranță vă veți întoarce cu amintiri inedite și cu forțe noi pentru începerea școlii. (Silvia URSU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!