Sărbătoare în bisericile din județul Bacău

Făcător de minuni și ocrotitor al celor săraci, Sfîntul Nicolae al cărui nume îl poartă mii de băcăuani, unul din cei mai apreciați și cinstiți sfinți în zona Bacăului. Dovadă este nu doar numărul mare al celor care îl au ca patron al casei , ci și faptul că aproape un sfert din bisericile monumente de arhitectură poartă hramul „Sfîntul Nicole”. Berești Tazlău, Bogdana – Ștefan cel Mare, Boiștea – Dărmănești, Ciolpani – Buhuși, Colonești, Dămienești, Gura Văii (Rîpile de Sus), Gura Văii (Rîpile de Jos), Orbeni, Pralea – Căiuți, Zlătari – Ungureni, sînt cîteva din localitățile în care ziua Sfîntului Nicolae va fi un moment de prăznuire. În municipiul Bacău există o singură biserică ce poartă hramul celui care a căpătat apelativul de „mare făcător de minuni”. De la personalități politice și culturale, și pînă la muritorul de rînd, biserica „Sfîntul Nicolae” din Bacău a dovedit că-și merită pe deplin hramul cel poartă încă din anii 1848-1850, cînd prin subscripție publică și prin stăruințele căminarului Cristea și a protopopului Ioan Enache Petrovici, în centrul orașului, a fost ridicat un locaș de cult al cărui nume a rămas pînă astăzi „Catedrala Sfîntul Nicolae”. Biserica a fost sfințită la mijlocul veacului al XIX-lea, de către episcopul Veniamin Roset. Istoria mai consemnează faptul că, în anul 1871, a fost ridicat și paraclisul aflat în dreapta bisericii, ctitorie a credinciosului grec Panait Ianoli, avînd hramul Sfinții Mina, Pantelimon și Haralambie. Denumirea de catedrală este veche de cînd biserica, deoarece a fost biserica principală a orașului. Avea legături directe cu biserica Sfîntul Nicolae din Șcheii Brașovului, datorită ctitorului său. Cînd veneau negustorii ardeleni la tîrgul de la Bacău, poposeau cu toții la biserica Sfîntul Nicolae. Se spune că din fața acestei biserici Vasile Alecsandri a citit în fața mulțimilor proclamația Unirii de la 1859. Biserica are o arhitectură bizantină, cu elemente moldovenești și a fost zugrăvită de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima oară a fost repictată de Aurelian Bucătaru și Ecaterina Andronescu, în anul 1976. Băcăuanii au fost atrași nu doar de farmecul lăcașului de cult, ci și de cei care au păstorit-o cu cinste de-a lungul vremii. Cea mai îndelungată activitatea avut-o preotul Theodor Zota, care a slujit în această biserică timp de 47 de ani, între 1900-1947. De la amvonul catedralei “Sfîntul Nicolae” au mai predicat protopopul Crivăț Gheorghe, preotul doctor Dumitru Iordache, preotul Nicolae Murărașu, preotul Constantin Ionescu, preotul Ioan Pricop și mulți alții. Totodată, de această biserică mai este legată o bună parte a activității pastorale a vrednicului de pomenire episcop al Hușilor, Ioachim Mareș, cel care a restaurat-o în anul 1976, cînd o mare parte a ei a fost arsă ca urmare a unui incendiu. De asemenea, pentru iubitorii de cultură, biserica „Sfîntul Nicolae” rămîne singura în care a slujit și cîntat ca diacon dramaturgul Ion Luca.