• responsabilitatea consolidării imobilelor revină locatarilor • șase imobile din Bacău sînt încadrate în categoria clădiorilor cu risc seismic de gardul I
Data de 4 martie amintește tuturor de devastatorul cutremur din 1977. Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, seismul de atunci a adus României pagube estimate la aproximativ două miliarde de dolari și a,provcat moartea a 1.578 de persoane, dintre care 1.424 numai în București. În lunile august și septembrie 2002, în România s-au produs mai multe cutremure de intensități mici. S-a crezut că va veni și unul mare, de aproximativ 6 grade pe scara Richter. Un cutremur mai puternic se presupune că va avea loc în perioada 2006 – 2016, lucru stabilit pe baza perioadelor dintre ultimele cutremure. S-a ajuns la această concluzie luînd în calcul faptul că, începînd cu anul 1800, cutremurele violente s-au produs în România cu o periodicitate de 30-40 de ani.
Pe lîngă îngrijorarea pe care o provoacă în ultima vreme în rîndul locatarilor de la imobilele cu peste patru etaje, posibilitatea producerii în următorii ani a unui cutremur cu magnitudine mai mare de șapte grade pe scara Richter este privită cu multă atenție de către specialiștii din domeniul construcțiilor. „Șase imobile din municipiul Bacău prezintă un risc ridicat de prăbușire în eventualitatea producerii unui cutremur cu magnitudine mai mare de șapte grade pe scara Richter. Este vorba despre blocurile 4, 6, 9, 10, 11 și 12 de pe strada Mărăști, incluse de specialiștii noștri în categoria clădirilor cu risc seismic de gradul I. Sînt clădiri construite în perioada anilor ’60, peste care au trecut deja trei cutremure cu mare magnitudine”, ne-a declarat Gheorghe Fesan, inspector șef în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Construcții Bacău. Acesta este și motivul pentru care, de cîțiva ani s-a declanșat o adevărată campanie de reabilitare a clădirilor incluse în grupa celor cu risc seimic de gradul I. Iar situația blocului nr. 11 de pe strada Mărășeti a fost cel mai intens mediatizată.
Situat vizavi de Primăria municipiului Bacău, blocul nr. 11 de pe
strada Mărășești a fost ales de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor și Locuinței (MLPTL) drept prim proiect pentru
demararea lucrărilor de consolidare. Construit în anul 1961, blocul
ar fi trebuit să aibă, conform legilor în vigoare la acea vreme, un
termen de garanție a lucrărilor mai mare de 40 de ani. Cu toate
acestea, clădirea are acum un grad de seismicitate extrem de
ridicat și orice zi petrecută între zidurile apartamentelor din interiorul
blocului reprezintă un potențial pericol pentru locatari. Conform unei
Hotărîri Guvernamentale, MLPTL trebuie să înceapă lucrări de
consolidare la toate locuințele care prezintă un grad ridicat de
seismicitate. Costul lucrărilor de consolidare urmează a fi suportat
de către locatari, singurii care beneficiază de gratuitatea executării
lucrărilor de consolidare fiind persoanele care au un venit lunar pe
membrul de familie mai mic decît salariul mediu pe economie.
Majoritea locatarilor din blocul 11 sînt pensionari și, ca atare,
beneficiază de gratuitatea executării lucrărilor de consolidare.
„Pentru familiile cu venituri mai mari, costurile lucrărilor de
consolidare sînt suportate, inițial, de către MLPTL. Suma va fi
achitată de către locatari în rate luare, pe o durată de pînă la
douăzeci de ani, cu o dobîndă anuală de 5%.
Este greu de înțeles, avînd în vedere aceste facilități, reticența manifestată de locatarii acestui bloc în ceea ce privește acceptul pe care trebuie, conform legii, să și-l dea în vederea demarării lucrărilor de consolidare a clădirii. Mai mult, conform unui act normativ din 1994, proprietarii sînt obligați să își consolideze singuri imobilele. „Cu toate acestea, rare au fost cazurile în care ei s-au interesat de demersurile necesare în vederea executării lucrărilor de consolidare”, a mai precizat Gheorghe Fesan. Mai tranșant, viceprimarul Lauria Lucaș a precizat că, indiferent de opoziția pe care o manifestă acum o parte dintre locatarii acestui imobil, blocul va fi renovat.
Prețul apartamentelor este influențat de structura imobilului
Dacă mai devreme sau mai tîrziu situația blocului 11 de pe strada
Mărășești va fi într-un fel sau altul clarificată, rămîne acum în discuție problema consolidării celorlalte clădiri din municipiul Bacău
încadrate în rîndul imobilelor cu risc seismic ridicat. În oraș există la această oră în jur de 50.000 de apartamente distribuite în aproximativ 2.000 de blocuri cu patru sau mai multe etaje. „În funcție de cererile venite din partea asociațiilor de locatari, dar și de opinia specialiștilor în domeniu în privința riscului seismic pe care îl poate reprezenta un anume imobil, în jur de 150 de clădiri din municipiul Bacău au fost expertizate pînă în prezent. O bună parte dintre acestea au fost încadrate în rîndul imobilelor cu risc de seismicitate de gradul II”, ne-a mai declarat inspectorul Fesan. Printre imobilele cu risc de seismicitate de gradul II se află blocurile nr. 15, 28, 36, 38 și 42 de pe strada 9 Mai, blocurile nr. 8, 14 și 16 de pe strada Cuza Vodă, blocul nr. 50 de pe strada Războieni, imobilul cu nr. 28 de pe strada Ioniță Sandu Sturdza, blocul nr. 18 de pe Mărășești, 40 de pe Aleea Parcului, 65 de pe Bacovia, 30 de pe Nicolae Titulescu și blocul nr. 10 de pe strada Caișilor. „Imobilele încadrate în rîndul imobilelor cu grad II de seismicitate sînt construcții la care probabilitatea de prăbușire este redusă, iar în eventualitatea producerii unui cutremur sînt posibile degradări fără a fi afectate structurile de rezistență”, a mai precizat Gheorghe Fesan.
Teoretic, prețul unui imobil ar trebui să fie influențat de calitatea
structurii de rezistență. O bună parte din agenții imobiliari din municipiul Bacău s-au informat cu privire la situația încadrării
seismice a imobilelor ce urmează a fi tranzacționate. Însă, din lipsa
unor informații clare, mulți cumpărători se pot trezi că au cumpărat
cu sute de milioane de lei un imobil în pericol de prăbușire la cel mai mic cutremur. „Cu sutele de milioane de lei cheltuite pentru cumpărarea apartamentelor și alte cîteva sute ce ar mai trebui cheltuite pentru consolidarea acestor apartamente, s-ar putea ridica o nouă construcție. Totul ține, pînă la urmă, de necesitatea unei minime informări dar și de o schimbare de metalitate ce ar trebui să aibă loc la nivelul fiecărui cetățean. Posibilitatea producerii unui nou cutremur nu trebuie, însă, privită cu panică de către locatari. Este însă un motiv de a privi cu mai mare atenție responsabilitatea care îi revine ficărui proprietar de a se îngriji de consolidarea imobilului în care locuiește”, a mai fost de părere Gheorghe Fesan. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns