Satul fără bărbați

• localitatea Lespezi este deja cunoscută de ani buni că, mai ales vara, rămîne fără țipenie de bărbat • aceștia pleacă la muncă în străinătate

Satul Lespezi, din comuna Gîrleni, este situat la doar cîțiva kilometri de municipiul Bacău, spre Buhuși, și i-a mers deja vestea în țară că bărbații de aici sînt buni meseriași, specializați în construcții. Ce se știe mai puțin este că aproape tot timpul anului, dintr-un Revelion într-altul, în Lespezi, cele care duc greul gospodăriei sînt femeile. Asta deoarece bărbații lor sînt plecați la muncă în străinătate, de unde le trimit lunar sume frumușele în valută. „Satul are 2.700 de locuitori, din care majoritatea o reprezintă bărbații, spune viceprimarul comunei, Francisc Imbrea. Deoarece au o mînă de aur, imediat după Revoluție, mulți dintre ei au luat calea străinătății, unde și-au găsit de lucru în construcții. Cu timpul, văzînd că se cîștigă bine, tot mai mulți bărbați au plecat și ei, astfel că, mai ales vara, în sat nu rămîn decît femeile, copiii și bătrînii”. Principalele țări spre care se îndreaptă lespezenii sînt Israelul, Ungaria, Germania, Italia, și mai nou, Spania și Portugalia. La început, oamenii pleacă prin firme, cu acte în regulă, însă odată ajunși acolo „dezertează” și preferă să lucreze „la negru”, unde cîștigă dublu, însă nu au siguranța locului de muncă și nici asigurarea în cazul unui accident. În medie, bărbații cîștigă cam 1.500 de dolari pe lună, din care trimit acasă cam 1.200 de dolari. „Un alt domeniu foarte căutat este cel al serviciilor. Avem chiar familii întregi, soț și soție, care lucrează în Italia de cîțiva ani, în domeniul hotelier, sau pe la restaurante sau pizzerii, unde cîștigă destul de bine”, mai spune viceprimarul Imbrea.

Surprinzător, chiar dacă lespezenii sînt multimilionari, acest lucru nu se vede mai deloc în situația economică generală a satului lor sau a comunei Gîrleni. Viceprimarul Imbrea spune că din cei plecați în străinătate, niciunul nu și-a investit banii într-o afacere prin care să creeze locuri de muncă sau să desfășoare o activitate industrială. Ici-colo cîteva baruri, în rest nimic. Pentru că, totuși, locuitorii din Lespezi trebuiau să facă ceva cu banii, ei și-au înălțat case somptuase, unele chiar cu două nivele, în care însă nu intră decît în zi de mare sărbătoare, și atunci cînd le vin oaspeți de seamă. În restul timpului, ei locuiesc într-o bucătărie mică, construită de regulă lîngă „casa cea mare”, complet mobilată, cu centrală termică, gresie și faianță, ca un hotel de trei stele. Catolici convinși, lespezenii au investit totuși ceva și pentru comunitate: este vorba despre o frumoasă biserică, cu orologiu electronic, în care au băgat cîteva miliarde bune de lei. „Din păcate, în ciuda acestei prosperități financiare, în Lespezi și, de fapt, în toată comuna, se manifestă un fenomen îngrijorător. Copiii nu-și mai continuă studiile după ce termină opt clase, preferînd să-și însoțească pe părinții lor în lume. Anul trecut, de exemplu, dacă au avut patru sau cinci elevi din toată comuna care s-au dus la liceela din Bacău sau Buhuși. Asta, deși părinții lor au posibilități materiale mult mai mari de a-i întreține la licee sau chiar la facultate decît părinții din alte comune, unde gradul de educație este mai ridicat”, mai spune viceprimarul Imbrea. (Florin CRĂCIUN)