în crucea nopții, peste o mie de localnici din satul Valea Mare, comuna Faraoani, au fost treziți din somn de un vuiet înfricoșător. Oamenii și-au smuls copiii din paturi și s-au năpustit pe geamuri, spre dealul din spatele caselor. Viitura puternică, venită dinspre pîrîul Valea Mare, a măturat totul în cale. A rupt garduri și porți, a intrat în curți, beciuri, grajduri și locuințe, în unele gospodării apa depășind un metru înălțime.
Nimic nu prevestea prăpădul care avea să vină. „Era pe la 12.30, noaptea. Ne culcasem de vreun sfert de oră. Abia adormisem. Seara a tunat și a fulgerat, dar nu a plouat decît foarte puțin. La miezul nopții, însă, într-o fracțiune de secundă, ne-am trezit cu pîrîul în casă. Am înșfăcat copiii în brațe și am sărit pe geamuri. Bine că am scăpat cu viață”, a povestit Iuliana Ciuraru. âmpreună cu soțul, bolnav de inimă, cele două fetițe ale lor, una în vîrstă de un an și o lună și cealaltă de patru ani, două verișoare venite din Bacău, precum și bunica lor, s-au adăpostit la vecinii din deal. în urmă, apa și mîlul au făcut prăpăd. Au intrat în grajdul în care aveau depozitat porumb, în toate camerele casei, iar beciul l-a acoperit complet. „A ajuns pînă la roata fîntînii”, ne arată Mihai Ciuraru.
Deși speriați de moarte de vuietul puternic al viiturii, Clara Jitaru și cei șase copii ai ei, dintre care cel mai mare este în clasa a VIII-a, nu au fugit din calea potopului. „Soțul meu este plecat la muncă în Italia și mi-a spus să nu ieșim din casă. Am stat într-o cameră, toți, cu inima cît un purece. Abia cînd s-a crăpat de ziuă am îndrăznit să ne uităm pe geam și să ieșim afară”, povestește Clara Jitaru. Dimineața, cînd a văzut ce a mai rămas din gospodăria ei, femeia și-a pus mîinile în cap. Apele i-au rupt gardul, i-au dus la vale lemnul de construcție pe care îl avea depozitat în curte și cotețele, cu tot cu cele 30 de păsări. Mîlul și crengile lăsate în urmă i-au acoperit aproape în totalitate curtea și grădina. Din fericire, casa, ridicată recent, o vilă foarte arătoasă, a rezistat cu bine.
La ora prînzului, ieri, oamenii, ajutați de rudele și vecinii ocoliți de năpastă, munceau să scoată mîlul și crengile din gospodărie. „Viitura a fost atît de puternică, încît ne-a deschis porțile și căruța a început să o izbească de colo-colo pînă a rupt-o în două. Am 57 de ani și nu am mai văzut așa ceva. Cei mai bătrîni spun că, în 1947, a mai fost o asemenea nenorocire”, spune Magda Antal.
Nici dispensarul nu a scăpat
Torentele s-au abătut și asupra cabinetului medical al doctoriței de familie Anca Enculesei. Dintr-o bijuterie de cabinet, înconjurat de o oază de verdeață, dispensarul s-a transformat într-o mlaștină. Apa cu mîl a intrat în mai multe încăperi, a cuprins clădirea centralei termice, a invadat fîntîna și hidroforul, magaziile și beciul. A acoperit cu un strat gros de aluviuni grădina din față. Cu pantalonii suflecați, doctorița Enculesei, ajutată de cadrele medii sanitare și alți localnici, muncea de zor la degajarea incintei și a spațiilor afectate. „Cred că din hidrofor, care a fost scump, nu voi mai recupera nimic. Nu știu ce voi reuși să salvez nici din ceea ce mai aveam prin magazii”, ne-a spus medicul.
La ora prînzului, primarul comunei Faraoani, Adrian Solomon, făcuse deja un inventar al distrugerilor. Apa a inundat 12 case, a intrat în alte 25 de gospodării, a distrus complet un pod și a degradat altul, în proporție de 50 la sută, a scos din circuit șapte podețe, 1,5 km de drumuri comunale, 500 metri de gard, protecția la un pod și a acoperit cu apă 20 hectare de culturi. Au mai fost afectați trei stîlpi de curent electric, dislocați de viitură, 50 de metri de rețea de alimentare cu apă și au fost înecate 200 de păsări.
Nu s-a făcut nimic pentru regularizarea pîrîului
Mulți dintre localnicii loviți de viitură spun că nenorocirea nu ar fi fost atît de mare dacă s-ar fi făcut lucrări minime pentru regularizarea cursului pîrîului Valea Mare. „Ploile din iulie au mîncat mult din malul pe lîngă care trece drumul, dar de atunci nu s-a făcut nimic. Se putea pune măcar o mașină de prundiș aici, în partea cea mai îngustă, unde este dispensarul”, crede doctorița Enculesei. Și alți localnici sînt de aceeași părere. „Primăria nu a făcut nimic pentru a ne proteja gospodăriile. De ani de zile numai noi, din banii noștri, am întărit malul, ca să ne apărăm. După inundațiile din iulie, cînd și atunci mi-a distrus gardul, am cumpărat o grămadă de roți de cauciuc și le-am pus pe margine. Acum le-a luat și le-a dus, cu tot cu o parte din mal”, se plînge Clara Jitaru.
Un alt localnic ne arată și el ce a mai rămas din plăcile de protecție imense de beton de pe unul dintre malurile pîrîului. „Cum să nu ia apa bucăți din beton, dacă în placă nu a fost băgat și fier, pentru a-i întări rezistența?”, se întreabă localnicul. Primarul comunei, însă, arată cu degetul spre Direcția Apelor „Siret”. „Toate cursurile de apă sînt ale Direcției Apelor. Ei trebuie să le amenajeze, să le regularizeze, primăria nu poate investi în așa ceva. Noi am face proiecte de regularizare a pîraielor, dar să ni le dea în administrare și atunci ni s-ar permite să alocăm fonduri pentru asemenea proiecte”, afirmă primarul Adrian Solomon. (Elena ȚINTARU)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.