• peste 12 ani, la o mie de adulți vor corespunde 661 de persoane tinere și vîrstnice • în acest moment, raportul este de 800 la mie • în cîțiva ani, bătrînii vor deține o pondere de peste 20 la sută din totalul populației • la nivelul anului trecut, persoanele de peste 60 de ani dețineau doar 18,4 la sută din numărul băcăuanilor • populația județului scade cu 12.000 de persoane pe an
Populația județului de la care statul poate încasa taxe a scăzut alarmant de mult în ultimii ani. Datele finale ale recensămîntului din martie 2002 arată că se agravează dezechilibrul dintre persoanele active, care muncesc sau își caută un loc de muncă, și cele inactive, categorie în care intră, deopotrivă, copiii, elevii și studenții, casnicele și pensionarii. Cu alte cuvinte, riscăm să se ajungă în situația ca doar o mînă de oameni să poată plăti bani la stat, iar restul să trăiască pe spatele respectivilor.
La nivel național, diferența dintre prima categorie și cealaltă era, în 2002, de patru milioane, în favoarea inactivilor. Scăderea numărului persoanelor apte de muncă influențează direct economia: de exemplu, dacă se micșorează grupul celor de la care statul poate lua taxe, banii pentru servicii precum apărare, ordine publică, sănătate și învățămînt sînt mai puțini. Cei inactivi nu produc, consumul lor se reduce, iar vînzările de bunuri și servicii ale companiilor scad. Profiturile firmelor sînt mai mici, la buget ajung mai puține taxe și atunci fie trebuie să scadă cheltuielile publice, fie statul e nevoit să mărească birurile. În final, o duc prost și cei activi, dar și cei inactivi.
La sate, șapte din zece femei nu lucrează
Statisticile arată că aproximativ opt milioane de români lucrează, iar în jur de un milion de persoane s-au înregistrat ca șomeri. La polul opus, populația inactivă se apropie de 13 milioane de persoane (trei cincimi din populația totală), majoritatea fiind femei (56,9 la sută). Explicația este că femeile au o pondere semnificativă în rîndul persoanelor casnice, numărul lor fiind de peste 1,5 milioane, în timp ce bărbații casnici sînt în jur de 66.000. Populatia inactivă predomină la țară, tot pe seama femeilor, specialiștii apreciind că, la sate, șapte din zece femei sînt inactive. Din recensamînt reiese că aproape jumătate din femeile casnice sînt tinere cu vîrsta între 25 și 39 de ani.
Din totalul populației inactive, erau înregistrați cinci milioane de pensionari (40 la sută), din care mai mult de jumătate femei. Reducerea numărului de copii este, poate, semnalul cel mai îngrijorător al recensămîntului INS. În 2002, numărul vîrstnicilor (de 60 de ani și peste) era mai mare decît cel al copiilor (de 0 -14 ani), ceea ce indică o situație demografică dezechilibrată. Recensămîntul constată scăderea numărului de născuți vii la mia de locuitori, tendință pusă pe seama dorinței tinerelor familii de a limita numărul copiilor la cel mult doi.
Populația Bacăului îmbătrînește vertiginos
Populația județului Bacău, care este acum una dintre cele mai tinere din țară, va îmbătrîni din ce în ce mai mult în următorii ani. Aceasta este concluzia unei analize realizate de către Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău. Conform Eugeniei Harja, se observă că mortalitatea prezintă o anumită stabilitate în timp, mai ale pe perioade scurte. Conform calculelor realizate în perioada 1999-2001, speranța de viață la naștere a băcăuanilor era de 70,58 de ani, diferită pe medii de viață: 71,55 ani la orașe și 69,42 în zonele rurale. Speranța de viață este, totuși, diferită pe sexe, în sensul că femeile trăiesc mai mult ca bărbații, 74,31 ani față de 67,16 ani. Pe fondul menținerii unor valori scăzute ale fertilității și natalității, precum și datorită înaintării în vîrstă a generațiilor, „structura pe grupe mari de vîrstă va continua să se modifice în sens negativ”, afirmă Eugenia Harja. Astfel, va scădea ponderea tinerilor, dar va crește ponderea populației vîrstnice. Vîrsta medie a populației va crește de la 36,5 ani la 37,2 ani (^1,2 la sută), creșterea fiind mai puțin pronunțată în zonele rurale, de la 37,1 ani la 37,8 ani (^1,9 la sută) față de urban, de la 35,8 ani la 36,4 ani (^1,7 la sută). Din analizele realizate la DJS, de la o populație de 706.623 de persoane, în 2002, județul Bacău va junge la 701.562 în 2010, și la 694.607 în 2015. În 2015, copiii de pînă la 14 ani vor avea o pondere de 16,3 la sută din total, persoanele cu vîrste de 15-59 de ani, 63 la sută, iar băcăuanii de peste 60 de ani vor fi 20,4 la sută din totalul locuitorilor județului. „Se constată continuarea fenomenului de îmbătrînire demografică, manifestat ca urmare a reducerii ponderii populației tinere și a creșterii populației vîrstnice”, afirmă Eugenia Harja. Ea estimează că 2005 va fi anul de cotitură, cînd ponderea vîrstnicilor o va devansa pe cea a tinerilor. La nivelul anului 2002, tinerii dețineau 20,3 la sută, iar vîrstnicii doar 18,4 la sută.
Mediul rural cunoaște o evoluție „oarecum mai echilibrată”, opinează directorul DJS, datorită unie natalități mai ridicate și unei mortalități mai ridicate mai ales la persoanele în vîrstă. În prezent, efectivul populației vîrstnice este de 1,8 ori mai mare în rural decît în urban. Astfel, intrările de populație în rural prin naștere compenseză în parte pierderile vîrstnice prin deces.
Populația județului va continua să scadă și în următorii 13 ani, cu un ritm mediu anual de 0,13 la sută, ceea ce echivalează cu o scădere de 12.000 de numărului băcăuanilor. Conform Eugeniei Harja, structura pe cele două medii, urban-rural, va rămîne aproximativ constantă. Se va modifica în schimb structura pe sexe, în favoare celui feminin, de la 50,6 la sută în prezent, la 51,1 la sută în anul 2015. Dacă acum, la 1.000 de bărbați din județul Bacău corespund 1.024 femei, în 2015 se estimează că la 1.000 de bărbați vor reveni 1.047 femei.(Florin POPESCU)
Lasă un răspuns