In parte de sud-est a comunei Motoseni, pe raza satelor Poiana, Cociu si Razesu, se intinde parohia Poiana. O zona cu oameni gospodari, al caror sfint lacas poarta hramul ocrotitoarei Moldovei, si anume Sfinta Cuvioasa Parascheva. Asa cum a fost traditia romaneasca dintotdeauna, biserica este situata in centrul satului, in apropiere aflindu-se scoala primara. Ca majoritatea lacasurilor de cult din aceasta parte a judetului, biserica parohiala a fost construita in anul 1860, din scindura si acoperita cu tabla. De-a lungul timpului tabla s-a slabit, iar scindura, invechindu-se, a inceput a putrezi, facind imposibila slujirea in interior. De aceea, in anul 1957, sub indrumarea preotului Ioan D. Lupan, cu ajutorul material al credinciosilor din zona si cu o contributie din partea Episcopiei Romanului si Husilor, biserica a avut parte de reparatii capitale. Practic, in Poiana, cu toate oprelistile regimului comunist, s-a refacut sfintul lacas, fara insa a-i fi afectate stilul si forma initiala. Resfintirea a avut lor in vara anului 1958, la eveniment participind protopopul Herescu Enache si un sobor de sapte preoti. Tot atunci, cu binecuvintarea Preasfintitului Teofil si cu bunavointa enoriasilor s-a schimbat hramul bisericii de la „Sfintii Trei Ierarhi” la „Cuvioasa Parascheva”.
In interior, pentru care care trec pragul lacasului de rugaciune din Poiana, se vad zidurile pictate pe un fond vernil inchis, avind zugravite cruciulite si potire. Deosebit de interesante sint icoanele care au ornat peretii interiori, pictate pe pinza de un pictor anonim, icoane ce au fost daruite spre inchinare credinciosilor din satul Cociu, actualmente aflindu-se la capela ridicata in sat. „Nu se cunoaste anul si nici pictorul, ci numai faptul ca au fost restaurate de catre pictorul Alfred Dimitriu”, a afirmat preotul Muche Domide Marian, parohul bisericii din Poiana. Asemanator este si cazul catapetesmei din lemn de tei, lucrata cu multa finete si eleganta artistica de catre un adevarat maestru al sculpturii in lemn, al carui nume a ramas insa necunoscut. In ciuda dificultatilor materiale si financiare cu care se confrunta aceasta parte a Bacaului, dar tinind cont de valoarea spirituala pentru comunitatea locala a bisericii, „cu ajutorul Bunului Dumnezeu, prin contributia materiala a Arhimandritului Laurentiu Popa, staretul Manastirii Stanisoara (Vilcea) si fiu al satului, si al credinciosilor, in vara anului 2004 s-a schimbat acoperisul sfintului locas, vechi de aproape 50 de ani. Este de mentionat faptul ca aceasta scara catre cer poseda cea mai frumoasa turla din zona, din punct de vedere al executiei florale”, ne-a mai spus preotul paroh. Un an mai tirziu, tot sub conducerea parintelui Muche Domide, s-a refacut de la tencuiala interiorul bisericii, iar intre anii 2006-2007, cu ajutorul mai multor donatori s-a finalizat pictarea, pentru prima oara, a peretilor interiori. Pictura a fost realizata de pictorul Ionica Luminita Roman din Turnu Magurele. Acum, cei care ajuns in satul Poiana, si vor sa-si abata pasii pentru a se reculege ori a se ruga in biserica, o pot face. Si vor avea surpriza sa constate ca, la Motoseni, in acea zona aparent departata, sint oamenii minunati cu suflete mari, interesati si dornici sa-si pastreze si sa-si duca mai departe valorile spirituale.
Scara raiului din Poiana
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
dumneata domnule de unde ai mostenit „valorile spirituale”?