Scaunul de primar naște baroni

Eduard ADAM

O spun sincer, chiar am sperat că venirea lui Romeo Stavarache la cîrma Primăriei Bacău va aduce un aer de normalitate în oraș. Chiar am crezut că noua echipă va avea ca lege interesul cetățeanului. Povești! Aer de normalitate, eu, unul, nu simt în Bacău. Ba, dimpotrivă. La fel sînt doar noxele de la CET, dar alea vin din altă parte a orașului. Dinspre Primărie bate un vînt suspect. Mai ales după ce vezi că hotărîrile luate de consilierii locali în interesul cetățeanului, ajung, pînă la urmă, să fie folosite în interesul unui singur om. Cîțiva dintre aleșii locali spun că Mesagerul, ziarul Primăriei, la un an de la apariție, nu și-a atins scopul. în loc de chestiuni strict utilitare pentru cetățeni apar articole cu puternic iz electoral în favoarea primarului Romeo Stavarache. De altfel, și dacă n-ar spune-o aleșii locali, acest lucru este evident pentru orice om care răsfoiește fițuica în cauză. Aproape peste tot, numai chipul lui. Declarațiile lui sînt inserate, invariabil, și cînd e vorba de apă, și cînd vorbim despre copaci, și cînd aducem în discuție casele inundate. E primar, spun unii. Așa e, zic și eu. Și tocmai de aceea ar trebui să facă și să tacă, pentru că de asta a fost ales. Nu cred că e absolut necesară și o „răsplată” de acest gen pentru munca depusă. Leafa, zic eu, și poziția obținute ar trebui să fie suficiente.

Ei bine, nu! La noi, măsura e un lucru greu cuantificabil. Mai ales cei ajunși sus, și-aici vorbesc la modul general, uită ce-au promis. Vor mai mult, vor tot. Vor să fie și primari, și șefi de partid, și stăpîni peste ziare. Critica e bună, dacă-i pentru alții. Cînd vine vorba de ei, se schimbă foaia. Urlă-n telefon, îți cer să-i lași în pace…
Și-o faci, dar parcă nu-ți vine, cînd vezi pînă unde sînt în stare să meargă. âși ridică statuie prin condeiul altuia, invocă banul public cînd îi întrebi cum de-au ajuns să lucreze cu Sacîz SRL, și cîte cele… Ajungi să te-ntrebi dacă cei pe care i-ai votat ieri sînt primarii, prefecții
de azi…

Personajele, însă, vreau să le las în urmă. Ele vin și trec. Am avut noi și mai mari, de ziceam că n-o să mai scăpăm în veci. Și, uite, azi de parcă nici n-ar fi fost. Și-or să treacă și cei care sînt. Chiar dacă acum, pe val fiind, cred că vor fi veșnici acolo. Exact asta o să-i piardă…ă. âși ridică statuie prin condeiul altuia, invocă banul public cînd

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!