Scepticii, adesea mai educaţi, mai toleranţi şi mai informaţi despre Dumnezeu decât credincioşii

Scepticii sunt adesea mai educaţi, mai toleranţi şi au mai multe cunoştinţe despre Dumnezeu decât persoanele religioase, scrie vineri Der Spiegel, care citează studii ce încearcă să afle ce se petrece în minţile persoanelor – tot mai multe – care declară că nu sunt credincioase.

Directorul Institutului pentru Studierea Secularismului în Societate şi Cultură, de la Trinity College din Connecticut (SUA), Barry Kosmin, face parte dintre cercetătorii axaţi pe studierea scepticilor, grup în cadrul căruia sunt incluşi ateii, agnosticii, umaniştii, precum şi cei care se declară indiferenţi faţă de religie.

Scepticii reprezintă 15% din populaţia mondială, adică aproximativ un miliard de oameni. Ca grup, ocupă locul al treilea după creştini (2,3 miliarde) şi musulmani (1,6 miliarde). În ciuda numărului impresionant, se ştiu puţine despre acest grup de oameni. Cine sunt? Şi dacă nu cred în religie, în ce cred ei? Sociologul Phil Zuckerman spune că scepticii tind să fie mai morali decât persoanele religioase. În principiu, scepticii se opun în general pedepsei capitale, războaielor şi discriminării şi au mai puţine obiecţii la adresa străinilor, homosexualilor, sexului oral şi canabisului.

Cea mai surprinzătoare constatare este că ateii ştiu mai multe despre Dumnezeul în care nu cred decât credincioşii înşişi. Aceasta este concluzia sugerată de un sondaj realizat în 2010 de Pew Research Center asupra cetăţenilor americani. Însă cunoştinţele lor despre Dumnezeu nu par să-i ajute prea mult, de vreme ce scepticii sunt consideraţi printre cei mai nesuferiţi oameni din SUA, fiind chiar mai dispreţuiţi decât musulmanii şi homosexualii. În state precum Carolina de Sud şi Arkansas, cei care neagă existenţa fiinţei supreme nu au nici măcar dreptul să deţină o funcţie publică. Problema scepticilor este că, spre deosebire de credincioşi, ei nu au o organizaţie puternică de care să fie susţinuţi.

Doar o mică parte dintre sceptici sunt la fel de radicali precum ‘ateii convinşi’ reprezentaţi de biologul evoluţionist britanic Richard Dawkins. Marea majoritate a scepticilor sunt mai degrabă indiferenţi faţă de religie sau uşor agnostici, potrivit analizei lui Kosmin. Există şi umanişti sceptici, liber cugetători şi multe alte facţiuni. ‘O mare problemă a cercetărilor despre ateism este aceea că pur şi simplu nu ne putem pune de acord asupra unei terminologii comune’, remarcă Kosmin.

Catherine Caldwell-Harris, de la Universitatea din Boston, studiază la rândul ei diferenţele între minţile sceptice şi cele religioase. ‘Oamenii au două stiluri cognitive. Unul dintre ele găseşte semnificaţii mai profunde în orice; chiar şi vremea rea poate fi văzută ca un lucru ce ţine de destin. Celălalt stil este predispus neurologic să fie sceptic, iar astfel de oameni nu pun mare greutate pe credinţe’, spune psihologul.

Caldwell-Harris îşi testează în prezent ipotezele prin intermediul unor experimente simple. Subiecţii testaţi vizionează un film în care sunt prezentate mai multe triunghiuri care se mişcă în cadru. Primul grup interpretează filmul ca o dramă umanizată, în care triunghiurile mai mari le atacă pe cele mai mici. Cel de-al doilea grup percepe scena mecanic, descriind pur şi simplu modalitatea în care se mişcă formele geometrice. Cercetătoarea suspectează că cei care nu personifică triunghiurile acordă o mică importanţă credinţelor. AGERPRES