Școala a început cu lapte și biscuiți

• festivitățile de deschidere – „ura și la gară” • vedetele zilei au fost cornurile transformate în biscuiți și laptele, „bătut” între timp • în școlile de la țară cornurile și laptele sînt ținute pe unde se apucă • elevii de la Comănești au așteptat laptele de li s-au lungit urechile, dar tot nu l-au primit • directoarea de la Școala 4 din Comănești n-a făcut curat, pe motiv că vrea să-i pedepsească pe elevi

A început școala! De ieri, de la ora 9.00, peste 120.000 de elevi s-au întors, oficial, în bănci. La școală au venit însă de pe la ora 8.00. Timp berechet pentru „boboci’ să-și „omoare” emoțiile și pentru „veterani” să-și depene amintirile de vacanță. „Vai dragă, dar ce țoale ți-ai tras? Știe mama ta că vii la școală?”, și-a întîmpinat prietena, una din elevele de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”. Sau poate era o profesoară? Sporovăiala le-a fost întreruptă de forfota iscată de apariția conducerii liceului însoțită de prefectul Radu Cătălin Mardare, Aurel Popescu, șeful de cabinet al primarului Dumitru Secherlariu, comisarul Vasile Cristudor și fostul inspector general Ruxanda Iosipescu, ca reprezentant al Inspectoratului Școlar. Cuvinte de bun venit la școală, mesaje din partea primului ministru și a Camerei Deputaților și urări de succes în noul an școlar. Totul de-a lungul a vreo jumătate de oră. Arhisuficient. Oricum, nu e recomandabil să pui la încercare răbdarea elevului român, mai ales din prima zi de școală. .

Peste drum, la Școala „Spiru Haret”, același lucru. Doar personajele au diferit, în rol de invitat principal fiind viceprimarul Dragoș Benea.

Biscuiți și lapte bătut

La fosta Școală nr. 18, ca la toate celelalte gimnazii din oraș, vedetele zilei au fost cornurile transformate în biscuiți și laptele, care între timp a fost „bătut”, oferite puștilor din ciclu primar. „Ideea este remarcabilă. Totul e să nu fie abandonată pe parcurs”, spunea profesoara Antoaneta Luttinger, directoarea adjunctă a Școlii nr. 3. Școală de cartier mărginaș, aceasta are, în clasele primare, 215 elevi. Mai toți, extrem de săraci. „Pur și simplu, m-am bucurat de fericirea lor. Toți erau murdari de iaurt pînă la urechi, dar erau atît de simpatici. Te durea inima să-i vezi cum, unii dintre ei, au mîncat numai jumătate de pachet de biscuiți ori au băut doar jumătate de pahar de iaurt, pentru a duce restul acasă. Și frații mai mici trebuie să mănînce”, ne-a declarat directoarea Luttinger că i-ar fi spus unii copii.

Apropierea de centru a adus cu sine alți copii, dar și alte obiceiuri. Un năpîrstoc de fată de la Școala „Mihai Drăgan” a spus franș că „nu-mi place iaurtul”. „De ce?”, a sunat întrebarea învățătoarei. „Pentru că nu are cereale”, a venit răspunsul. Unul de „boboc”. Nici părinții nu au făcut însă excepție. Unii le-au trasat sarcină odraslelor să nu cumva să îngurgiteze biscuiții sau iaurtul dat la școală, pînă nu verifică ei termenul de valabilitate. Drept urmare, țîncii și-au băgat frumușel alimentele cu pricina în geantă și le-au dus acasă. Alții, de prin părțile Comăneștiului și ale Moineștiului, chiar dacă ar fi vrut să facă acest lucru, n-ar fi avut cum. Asta pentru simplul motiv că nu au primit nici măcar un biscuit. „Am înțeles că, fiind prima zi de școală, toată lumea a plecat repede acasă. Mîine, însă, (astăzi, n.r.) vor primi o cantitate dublă. În rest, marea problemă a venit dinspre grădinițe. Mulți directori din mediul rural ne-au transmis că nu știu ce vor face, în zilele următoare, cu copiii de la grădiniță, care învață în aceeași incintă. Văzînd cornurile și laptele, aceștia au cerut și ei, însă au fost refuzați. Pe micuți poți să-i amăgești o zi, două, dar, în final, e o problemă psihologică”, ne-a declarat inspectorul general Ghiorghi Iorga. Oricum, o acțiune care, cel puțin în municipiul Bacău, a avut un start suprinzător de bun. Totul e să țină. Astăzi va avea loc o primă schimbare, locul biscuiților fiind luat de cornuri. Neambalate.

La țară, cornurile și laptele sînt ținute pe unde se poate

Una din cele mai mari surprize ale zilei a fost, fără exagerare, faptul că cele mai multe școli de la țară s-au pregătit mai bine decît cele de la oraș. Acest lucru a fost depistat, deloc fără nervi, și de subprefectul Gabriel Vlase, care în prima zi de școală a avut ca misiune să participe la festivitățile organizate în cîteva comune de pe Valea Muntelui, dar și în orașele Comănești și Moinești. Subprefectul a reușit, însă, să transmită mesajul primului ministru Adrian Năstase doar la școala din centrul comunei Ghimeș, iar în restul localităților, din cauza decalajaului, a verificat cum s-au organizat directorii pentru noul an școlar.

După ce le-a vorbit elevilor, părinților și dascălilor, Gabriel Vlase a intrat în școala de la Ghimeș să vadă care este starea de spirit și să se convingă că elevii și-au primit cornul și laptele, despre care s-a tot vorbit în ultima vreme. Clasele erau curate, iar elevii au izbutit în timp record să se așeze în băncile pe care îi așteptau manuale noi. Ana Rusu, directoarea școlii, a recunoscut că nu toți elevii și-au primit manualele de la Inspectoratul Școlar, lucru care ar urma să se petreacă în cursul acestei săptămîni. În timp ce subprefectul discuta cu primarul Dumitru Balcan și cu Florin Popa, inspectorul școlar teritorial, pe mesele elevilor de la clasele I-IV se așezau cornurile și laptele bătut, ambalat în pahare de plastic.

Primarul din Ghimeș Făget ne-a explicat că alimentele pentru cei mici au fost aduse în cursul zilei de duminică și că, în lipsa frigiderelor și a camerelor de frig, le-a depozitat, cornurile în laboratorul de informatică al școlii, pe niște mese, iar laptele la primărie, într-o cameră ceva mai răcoroasă. „Nu știm cum vom proceda pe viitor. O să încercăm să facem rost de bani, să cumpărăm frigidere. La cornuri nu-i bai, dar laptele, dacă-l primim o dată pe săptămînă, nu știu ce-o să facem”, ne-a declarat Dumitru Balcan ridicînd din umeri, după ce tot el explicase cu doar cîteva secunde în urmă că nu întrevede, cel puțin în acest moment, o sursă de finanțare.

Apoi subprefectul a vizitat Școala cu predare în limba maghiară, tot din comuna Ghimeș Făget. Toți elevii primiseră alimentele din partea statului, iar clasele își primiseră elevii în condiții decente.

Ceva mai rău stau lucrurile la școlile din comuna Palanca. În satul Ciugheș, de exemplu, dascălii erau indignați de faptul că nici pînă la această oră elevii nu au primit manuale. În afara cărților pentru română și matematică, elevii nu aveau pe masă nici un alt manual, fapt criticat chiar de Monica Noghi, directorul adjunct al școlii. „Le voi face elevilor copii la xerox, pentru că altfel n-au după ce să învețe. Apă curentă nu avem în școală, iar în cele două WC-uri vechi de cînd lumea încap tot atîția elevi. E greu, mai ales în pauze, pentru că se duc la grupurile sanitare foarte mulți copii, în școală învățînd 146 de elevi. Aceleași lucruri au fost reclamate și de profesoara de matematică Valeria Hăineală, diriginta clasei a VII-a B. Școala a avut aviz sanitar anul trecut, însă anul acesta e greu de spus ce se va întîmpla.

Elevii de ciclu primar au fost însă teribil de încîntați de cornul și paharul de lapte primit. În fața școlii din Ciugheș am întîlnit-o, în timpul pauzei mari, pe Ileana Ana Andraș, o fetiță intrată în clasa a III-a. Ținea paharul cu lapte și cornul în mînă, dar nu dădea semne că ar vrea să le mănînce. „Nu le-am desfăcut. Le duc acasă, să le mănînc cu frații mei”, ne-a spus fetița, care, marcată de „cadoul” primit, aproapecă nici nu clipea, în ciuda frigului de afară.

Că omul sfințește locul s-a probat din plin în comuna Agăș, unde primarul a demonstrat că și cu bani puțini, dar cu voință multă se pot face lucruri de excepție. Primarul Toma Marian Spoială l-a dus pe subprefect în mai multe școli, iar aprecierile nu au întîrziat să apară. Și pe bună dreptate, ținînd cont că la Școala Coșnea, de exemplu, aflată la 25 de kilometri distanță de centrul localității, a fost instalată o centrală termică pe bază de lemne și s-au făcut reparații serioase. O centrală de acest gen a fost instalată și la școala de centru, lucrările fiind aproape de final. „Investiția la școala din Coșnea ne-a costat 470 de milioane de lei, iar la Școala Profesională din Agăș am plătit 700 de milioane. Centralele sînt de fabricație germană și le-am cumpărat valorificînd copacii doborîți în urma furtunilor din această primăvară. Sper ca în curînd să pun centrale în toate cele patru școli care mai au sobe”, ne-a declarat primarul din Agăș.

La una dintre școlile din această comună, o profesoară a spus că nu știe cum să procedeze cu laptele și cornurile rămase de pe o zi pe alta, de la elevii care au absentat. Ei i s-a explicat să dea mîncarea la ceilalți copii cu adevărat necăjiți. La o altă școală din Ghimeș, o educatoare i-a spus subprefectului Vlase că a fost teribil de încurcată în timpul dimineții, cînd copii de grădiniță „stăteau și se uitau în gura elevilor de la I-IV, care mîncau corn și lapte”, iar lor nimeni nu le-a dat nimic.

La orașe, vraiște pe toate fronturile

Cînd a terminat de vizitat școlile din Ghimeș, Palanca și Agăș, subprefectul Gabriel Vlase a respirat ușurat. „De asta mă temeam cel mai mult, de școlile din cătune”, a afirmat subprefectul, convins că la școlile din Comănești și Moinești, pe care urma să le viziteze, treburile vor merge strună. Lovitura de teatru avea să vină după vreo jumătate de ceas, cînd Gabriel Vlase a intrat în Școala 10 din Comănești. Primele vorbe, primele dezamăgiri: cornurile au sosit, laptele nu. Directorul Robert Laic a explicat că produsele de panificație, aduse de Prima Prim, au venit în jurul orei 9.00, însă laptele a fost adus cu doar cinci minute înainte de ora 12.00. Cei mai mulți școlari plecaseră acasă, iar cadrele didactice au rămas cu laptele în unitate. Ca și cum nu era suficient, dascălii au recunoscut că nu știu ce să facă cu laptele, pentru că nu au nici frigidere și nici o cameră specială de depozitare. Așa că marfa a fost pusă în biroul administratorului școlii și nu se știe ce se va întîmpla cu el: va fi dat elevilor a doua zi sau va fi aruncat. După cum păreau să meargă treburile la școala 10, orice e posibil.

Supărat pînă peste poate, Gabriel Vlase a plecat la o altă școală, tot din Comănești. Dar speranțele sale că va găsi ceva mai de soi s-au spulberat. Directoarea Elena Candit i-a spus din capul locului că n-a primit laptele pentru elevi. Mult trîmbițatul ajutor pentru copiii sărmani s-o fi pierdut undeva pe drum, pentru că la școala cu pricina n-a mai ajuns pînă la ora 13.00. Ea a deschis apoi ușa la o clasă care arăta rău, cu pereți nevopsiți, cu bănci distruse aproape în totalitate, iar motivația ei a făcut lucrurile să pară și mai ciudate. La început de an școlar, dascălul care conducea unitatea a spus că n-a făcut curat pentru că vrea să-i pedepsească pe prichindei, fiindcă s-au ținut de rele anul trecut. Și pentru celelalte clase directoarea a găsit scuze de tot felul și promisiuni că va face. Subprefectul a părăsit rapid școala, urmat de directoarea Candit și de o femeie de serviciu, care boscorodea că „doamna atîta a mai muncit, pînă la miezul nopții în fiecare seară…”. Gabriel Vlase a continuat verificările într-o grădiniță din oraș de care s-a declarat mulțumit, apoi s-a îndreptat spre Moinești.

Dar nici aici n-a avut parte de o imagine foarte bună. Primul loc în care a intrat subprefectul a fost grupurile sanitare, în care niște instalatori munceau de mare zor. Directoarea a motivat că n-au avut timp pînă acum, deși ea și muncitorii au avut trei luni de vară în care puteau face, în funcție de fonduri, ca școala să arate bine. Apoi a vizitat alte clase, puține cu mobilier mai nou. Restul erau curate, dar cu același mobilier dintotdeauna, iar pereții pe ici, pe colo socrojiți. În timp ce subprefectul discuta cu primarul și directorul școlii, o profesoară s-a oprit pe hol și a spus, pentru ea și alte cadre didactice, „să vină să vadă și în celălalt corp, unde e frig și murdar. Am făcut curat în corpul ăsta cu banii părinților, iar acuma ne-au trimis în aripa cealaltă. Și eu, ca diriginte, să-i oblig pe părinți să dea alți bani pentru ca odraslele lor să învețe în condiții decente”.

În ce privește cornul și laptele, la Școala nr. 2, cu 475 elevi în clasele I – IV, directoarea Elena Lidia Ciparu ne-a declarat că singura problemă se va ivi în momentul cînd distribuția se va face zilnic, spațiul de depozitare fiind mic și nedotat cu frigidere. În schimb, la Școala nr.4, directorul Ion Vîrcolici a hotărît dezafectarea unei săli și a unui hol, în suprafață totală de 100 mp, unde se va efectua distribuirea și consumul acestor produse în condiții optime. Primarul Vasile Ailincăi s-a arătat decis să înlocuiască laptele cu rînză topită sau cașcaval, mai ales pentru școlile aflate la distanțe mari de centrul orașului. El spune că va lua zilnic mostre din produsele ce urmează să fie date elevilor și le va trimite pentru analizarea în laborator. În rest, imaginea profesorilor cărînd navete pline vîrf cu pahare de lapte și cornuri spre sălile de curs a fost cel puțin ciudată.

Școlile din Onești au tot mai puțini elevi

Pe toate străzile din Onești puteai zări ieri sute de copii și părinți cărînd ghiozdane și buchete de flori. Emoțiile părinților și „bobocilor” adunați în curțile școlilor au fost completate de emoțiile reîntîlnirilor elevilor din clasele mai mari, dar și de comentariile acide ale unor adulți. Cei mai mulți se plîngeau că au avut mari greutăți în a le cumpăra odraslelor cele necesare la școală. Majoritatea adulților discuta și despre „corn și lapte”, care nu prea era pe gustul lor, și care puteau fi foarte bine înlocuite cu „cîteva zeci de mii la alocație, cu care vedeam noi ce le dădeam de mîncare la pachet”.

O tendință îngrijorătoare, cel puțin din punctul de vedere

al dascălilor, care riscă să rămînă fără loc de muncă, este

scăderea drastică a numărului de copii de la clasele întîi.

La Școala Generală nr.1, de exemplu, în acest an sînt doar patru clase I, față de cinci care au terminat primul ciclu gimnazial anul trecut, iar la Școala nr.8 numărul celor care s-au înscris în acest an este de doar 148, față de 260 care au terminat în anul școlar. Directorii școlilor spun că această scădere nu are la bază dezinteresul față de școală, cît plecarea masivă a populației din oraș. Singura școală generală la care s-a înregistrat o creștere, ce-i drept mică, a numărului de boboci este „Ghiță Mocanu”, la polul opus aflîndu-se Școala Generală nr.7, care are în anul școlar 2002- 2003 o singură clasă I, formată din 28 de elevi.

Scăderea numărului de elevi nu este singura problemă a școlilor din Onești. Lipsa manualelor este o altă mare problemă, în special la clasele V- VIII. „Unele manuale de istorie sînt folosite deja de trei ani de zile, atît ca aspect, dar chiar și în ce privește conținutul”, este de părere Margareta Agapi, directorul Școlii nr 8 din Onești. Debutul anului școlar a adus la Onești și motive de bucurie. Unul se referă Unul dintre ele se referă la asigurarea independenței grădinițelor, școlilor și liceelor în ce privește asigurarea căldurii și apei calde, obținută în urma montării centralelor. Pentru aceasta, Primăria a făcut un împrumut în valoare de 20 de miliarde de lei. Montarea utilajelor necesare funcționării centralei termice le-a făcut necazuri celor de la Școala nr. 1, care au avut emoții în privința obținerii avizului de funcționare de la DSP. „În momentul controlului se efectuau lucrări, era dezordine, lucru care i-a făcut ceva mai rezervați pe inspectorii DSP”, ne-a declarat Viorel Marta, directorul școlii.

(Eduard ADAM, Eduard CUCU, Mihai VIERIU, Romeo SĂLBATECU)

pe raster

Medicii școlari stau cu ochii pe laptele și cornul elevilor

Acțiunea „laptele și cornul” pune sarcini noi și în cîrca medicilor școlari. Aceștia au ca nouă obligație de serviciu verificarea modului

în care sînt depozitate produsele alimentare distribuite zilnic

elevilor. Hrana pe care copiii din clasele primare o mănîncă în

pauza mare trebuie să fie inspectată obligatoriu de medicii școlari. Cum numărul acestora nu este suficient nici pentru școlile din orașe, în mediul rural sarcina revine medicilor de familie. Aceștia nu vor primi bani în plus pentru noua obligație de serviciu, dar, în cazul izbucnirii unor toxiinfecții alimentare declanșate din cauza depozitării necorespunzătoare a alimentelor, pot fi declarați vinovați alături de învățători. „Sarcina medicilor este să urmărească

îndeplinirea normelor sanitare de depozitare dar și de distribuție a

produselor, precum și termenele de garanție. În situația în care se

semnalează cazuri de îmbolnăvire printre elevii dintr-o școală,

medicul și învățătorul pot fi trași la răspundere. Și Direcția de Sănătate Publică va urmări același lucru în controalele pe care le va face în unitățile școlare”, declară doctorul Marin Buștuc, director adjunct al DSP.

Medicii de familie au aflat cu cîteva zile înainte de începerea anului

școlar de noua atribuție pe care trebuie să o ducă la bun sfîrșit în

comunele în care au cabinet medical. Dacă școala din centrul

comunei va fi ușor de vizitat într-o pauză dintre consultații,

cele din satele îndepărtate le pot ridica probleme. „Școala mare a

comunei se află chiar în vecinătatea cabinetului meu, așa că pot

merge și zilnic să verific dacă acțiunea se desfășoară în condiții

sanitare normale. În schimb, la școlile din satele Blaga și Negulești,

care sînt mai izolate, nu voi ajunge prea des. Am înțeles că școlile

mai îndepărtate vor fi aprovizionate săptămînal, așa că voi încerca

să mă duc acolo chiar în ziua în care vor ajunge și mașinile cu

produse”, explică Ileana Crișan, medic de familie în comuna Dealu

Singura comună în care sănătatea micuților din clasele I-IV este la voia întîmplării este Vultureni. Aici nu există medic de familie de mai

multă vreme, așa că învățătoarele trebuie să fie foarte atente atunci cînd le dau copiilor să mănînce laptele și cornurile. Pentru că altfel riscă să fie sancționate, pentru o muncă pentru care statul nu le dă nici un leu. (Cezara DUȚĂ)