Școala românească din Ghimeș le stă în gît maghiarilor

ânțelegerea dintre dascălii de etnie maghiară și cei români din Ghimeș – Făget este, vorba lui nenea Iancu, sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. La prima vedere, totul este cît se poate de bine, dar, mocnite pînă la apariția școlii cu predare în limba română din Ghimeș, neînțelegerile dintre cele două părți nu au întîrziat să iasă la iveală în ultimul timp. Totul pare să fi pornit, potrivit maistrului Maria Radu, diriginte la clasa de anul III, profil „confecții îmbrăcăminte” din cadrul Școlii de arte și meserii din Făget, de la decizia conducerii unității de învățămînt de a muta clasa în cauză în incinta Școlii maghiare din localitate. „Primii doi ani am funcționat într-o anexă a școlii de arte și meserii, o încăpere total improprie. Cum, din lipsă de elevi, o clasă de la Școala maghiară rămînea, practic, liberă, doamna directoare a găsit soluția mutării noastre aici. Totul părea să fie perfect, numai că, pe la începutul lunii octombrie, profesorii maghiari au început să mă privească cu alți ochi, pentru ca, într-un final, să se rupă orice comunicare între noi. La un moment dat, doamna directoare mi-a spus că trebuie să revin în anexa de la școala de arte și meserii, pentru că cei de la Școala maghiară au nevoie de clasă. Mi s-a părut curios faptul că, în luna septembrie, nu a avut nimeni nevoie de acest spațiu, pentru ca, peste numai o lună, acesta să devină indispensabil. M-am interesat și am aflat că, de fapt, aici ar fi urmat să se țină orele de limba engleză cu numai patru copii, care ar fi putut încăpea foarte bine într-o încăpere, ce-i drept mai mică, aflată în același imobil. în aceste condiții, am refuzat să renunț la clasă”, ne-a declarat Maria Rusu. Aceasta credea că discuțiile pe marginea spațiului în cauză se vor aplana și totul va reintra în normal, dar nu a fost așa. Neîmpăcați, probabil, cu gîndul, dascălii maghiari au „explodat” în cadrul ultimul Consiliul Profesoral al cadrelor didactice din comună. „Doamna Gîrbea (Ana Gîrbea, învățătoare la Școala maghiară din Făget, n.r.) a început să țipe cît o ținea gura și să-mi ceară socoteală, pentru ca, aparent fără nici o legătură, să întrebe la ce e bună casa de nebuni de la Ghimeș, adică Școala românească din localitate. Trimiterea a fost cît se poate de clară, pentru că, pînă la înființarea școlii respective, toată lumea spunea fostului cămin, spital de handicapați”, a mai spus maistra Maria Rusu.
Incidentul a fost confirmat de părinții copiilor de la Școala cu predare în limba română, dar și de alți profesori din cadrul Școlii Profesionale din Făget, care, mai mult, s-au declarat jigniți de afirmațiile învățătoarei Gîrbea. Unii dintre aceștia i-au cerut profesoarei Anișoara Rusu, directorul Școlii Profesionale, dar și director coordonator al unităților de învățămînt din comună, să ia atitudine, dar aceasta a preferat să pună batista pe țambal. „A fost doar o simplă răbufnire de moment, o discuție în contradictoriu cum sînt atîtea într-o școală. Doamna Gîrbea a folosit, la un moment dat, expresia casă de nebuni, dar s-a referit la faptul că în imobilul respectiv a funcționat Centrul de recuperare neuropsihică. Nicidecum nu a fost un apropro la Școala cu predare în limba română, care, întîmplător, funcționează acum acolo. Nu înțeleg însă, de ce se face atîta caz de un simplu schimb de replici”, a declarat directoarea Anișoara Rusu. în ceea ce o privește pe învățătoarea Ana Gîrbea, aceasta nu a fost de găsit, dar tot directoarea Rusu ne-a comunicat că „doamna Gîrbea a spus deja că nu vrea să declare nimic”.

Cădură pe sponci și apă deloc la Școala cu predare în limba română

Dincolo de neînțelegerile mai mult sau mai puțin vizibile dintre români și maghiari, Școala cu predare în limba română din Ghimeș nu prea pare iubită de multă lume din zonă. Desființată imediat după Revoluție și repusă în drepturi doar la intervenția personală a fostului ministru al educației, Ecaterina Andronescu, aceasta are în prezent o grupă de grădiniță și două clase, I și a II-a, care învață simultan. Imobilul fostului cămin-spital care găzduiește școala arată bine și, dacă instalațiile de apă și cea termică ar funcționa, totul ar fi aproape perfect. Din păcate, căldura e pe sponci, în timp ce apa curentă este deocamdată un vis. „Clădirea e dotată cu o centrală termică pe motorină, care este foarte costisitoare, și cum bugetul e așa cum este e, greu să dai cădură tot timpul. Actuala centrală «mănîncă» 150 de milioane de lei pe an, așa că mi se pare mai rentabil să dau 50 de milioane pe o centrală pe lemne, care îmi va permite să-mi recuperez investiția. De altfel, am făcut deja comanda și săptămîna viitoare problema se va rezolva. în ceea ce privește apa, am aflat destul de tîrziu că o conductă de la hidroforul de la subsol este defectă și, în plus, mai toți oamenii din zona gării și-au făcut propriile aducțiuni pentru a prelua apă din rețeau de apă a CFR. Oricum, și această problemă se va rezolva cît de curînd”, a promis Vilmoș Gîrbea, primarul comunei Ghimeș – Făget. Nimeni nu ne-a spus însă, ce vină au micuții de la Școala românească, care, după primele două ore, atît cît funcționează centrala termică, sînt nevoiți să facă coadă la radiatorul sau caloriferul electric care încearcă în zadar să încălzească cele două săli de clasă. (Eduard CUCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!