Școli care nu se mai termină de construit

Bătaie de joc pe banii europenilor

• școala din Cotumba, aflată în al doilea an de cînd se înalță, pare condamnată la stagnare n proiectul a stîrnit nemulțumirea autorităților locale, care cred că imobilul este total nepotrivit pentru zona de munte n colac peste pupăză, materialele de construcții neconvenționale nu sînt tăiate la dimensiunile potrivite și, de două luni, nu se mai lucrează nimic n patronii de la ECCOR, societatea care construiește clădirea, s-au dat pierduți în noianul de lucrări de pe teren n în Bacău s-au mai construit 18 astfel de școli n nici la Inspectoratul Școlar nu se știe prea mult despre aceste școli, pentru că ele reprezintă afacerea ministerului n potrivit unor informații, numai pentru școala din Cotumba s-au vînturat devize de peste patru miliarde de lei vechi

O construcție ciudată, cu acoperișul aproape plat, doar din bare de metal gros înfipte într-o platformă de beton. într-un capăt de șură, așa cum îi spun localnicii, este așezată, pe-o rînă, o bancă școlară. Vrei, nu vrei, construcția, care iese cu mult din peisaj, îți atrage atenția. Aflu de la viceprimarul comunei Agăș că aceea este viitoarea școală din Cotumba, care nu se mai termină. „E ca în balada meșterului Manole. Cred că pînă n-or zidi o femeie în temelie nu se poate finaliza construcția asta. Dar problema este că nu prea are temelie, după cum se vede. Oricum, proiectul ăsta ne-a scos peri albi. Copiii ar fi trebuit să intre în noua școală încă de acum doi ani. După cum vedeți, învață tot în vechea clădire. Noroc că mai rezistă și n-a căzut, încă, pe ei. Din cîte am înțeles eu, școala asta este concepută după un proiect standard pe plan național și este finanțată din fonduri externe. Nu prea știe nimeni ce-i cu ele, cînd vin și de ce nu se poate modifica proiectul”, ne-a spus viceprimarul, căruia constructorii, mai ales că imobilul nu va fi recepționat de primărie, nu se grăbesc să-i dea prea multe informații. Dar, chiar și așa, aleșii din Agăș nu au motive de încîntare în privința școlii noi. „Tot e nouă, de doi ani. Cînd o vor termina, probabil că trebuie să-i găsim un alt nume, decît «școala nouă». Uitați-vă la acoperiș! E aproape plat, înclinarea este de cel mult zece grade. Aici e zonă de munte, trebuie înclinare de aproape 45 de grade, ca să cadă troienele, că la noi se pune zăpadă de un metru grosime. Vă imaginați ce presiune trebuie să suporte acoperișul ăsta pînă se topește zăpada? Că de căzut, nu cade de pe platforma asta. Ca să nu mai vorbim că este prevăzută cu centrală pe curent electric. Cad pădurile peste noi, și ei ne fac școli cu încălzire cu curent electric. Da’ de unde să luăm noi, primăria, bani să plătim la iarnă curent cît pentru o fabrică? Că aici sînt geruri, nu glumă, n-o să lăsăm copiii să ne înghețe. I-am rugat pe constructori să schimbe proiectul și să pună o centrală pe lemne. N-au vrut, că cică nu pot modifica proiectul. Acuma, dacă tot nu se poate modifica proiectul ăsta impus de minister, poate ne dau ei și bani, nu să ne ploconească pe noi cu tot felul de ciudățenii de astea, de a căror finanațare să se spele pe mîini după aceea”, ne-a mai spus viceprimarul Popa, furios că nici anul acesta copiii nu vor putea intra în sălile noi de clasă.

Panourile de construcție, tăiate greșit

Culmea este că, de mai bine de două luni, șantierul este complet abandonat de lucrătorii de la ECCOR, firma care efectuează lucrările de construcție a noii școli. De altfel, ei lucrează, conform spuselor viceprimarului, de doi ani, la un imobil la care au reușit doar să toarne platforma de beton, în care au înfipt structura de bare de metal pe care urmează să fie înșurubate niște panouri din polistiren. „După cum se vede, folosesc materiale de construcție neconvenționale și am înțeles că acesta a fost una dintre principalale argumentații pentru rapiditatea cu care se înalță clădirile folosind astfel de materiale. Poate la alții”, a aruncat Aurelian Popa, în timp ce se uita spre panourile aruncate în curte. Un maldăr de astfel de bucăți, dintr-un polistiren gros, căptușit pe ambele părți cu tablă. El ne-a povestit că, fiind vecin cu noua școală, i-a văzut acum vreo două luni cum muncitorii își strîng catrafusele și pleacă. „Mi-au spus atunci că panourile care trebuie montate pe grinzile astea de metal au fost tăiate de furnizor la dimensiuni greșite. Așa că trebuie duse înapoi, pe la Buzău parcă, și aduse altele noi. Am stat de vorbă și cu șefii de la ECCOR și mi-au zis că nu trebuie să-mi fac griji, că o vor termina ei”, a mai spus viceprimarul din Agăș.
Am încercat să luăm și noi legătura cu reprezentanții firmei ECCOR. Ba, chiar i-am spus secretarei care este subiectul pe care dorim să-l abordăm cu șefii săi. Femeia, îndatoritoare, a luat chiar și numărul de telefon mobil și ne-a dat asigurări că vom fi sunați de șefii ei. Probabil că aceștia n-au considerat însă lucrarea de prea mare importanță, deși din informațiile deținute de funcționarii de la Agăș, doar pentru școala de la Cotumba, ECCOR ar fi fluturat devize de peste patru miliarde de lei.

Pereți asamblați pe terenul vechii școli

Programul prin care a fost construită școala din Cotumba s-a numit „Reabilitare a infrastructurii școlare” și a fost finanțat din fonduri provenite de la Banca Europeană de Investiții și Banca de
Dezvoltare a Consiliului Europei. Construite, inițial, din chirpici, cele
18 școli au fost, în urmă cu doi ani, demolate, iar pe același
teren s-a ridicat o școală nouă. Soluția tehnică adoptată de
inițiatorii proiectului este una mai puțin folosită pînă acum la
construcția unei școli. Mai exact, este vorba despre o clădire
ridicată din elemente gata fabricate, care urmau doar să fie
asamblate, după care executanții mai aveau de realizat doar pereții
de compartimentare, tavanele, pardoselile și finisajele. Aparent,
lucrările nu reprezentau o complexitate deosebită, motiv pentru
care nici termenele de execuție nu au fost, inițial, foarte mari. Dacă
s-ar fi respectat calendarul lucrărilor, școlile ar fi trebuit să fie
date în folosință anul trecut, în august. S-a considerat că, din
august și pînă în septembrie, cînd va începe școala, va fi timp
suficient pentru pregătirea sălilor de curs. Anul școlar a început,
însă la școlile care trebuiau construite cu fonduri europene nu erau
gata nici măcar pereții.

Termene de finalizare prelungite de cinci – șase ori

De atunci, termenele de finalizare au fost prelungite de la o lună la
alta, astfel încît s-a ajuns ca, din primăvara acestui an, de la sfîrșitul
lui martie, constructorii să fie în situația de a fi buni de plata
penalizărilor pentru nepredarea la termen a construcțiilor. între
reprezentanții constructorilor și cei ai Ministerului Educației și
Cercetării s-a făcut, însă, un act adițional, astfel plata penalizărilor a
fost amînată. Un alt scandal în jurul acestui proiect a fost declanșat
în momentul în care autoritățile locale din comunele unde trebuiau
să fie construite respectivele școli au constatat că, în loc de tavan,
sălile de clasă ar urma să aibă o placă din rigips sau BCA, sprijinită
pe niște grinzi metalice ce aveau să fie lăsate la vedere. După ce
situația a fost făcută publică, iar în jurul său s-a făcut multă vîlvă, acesta s-a îndreptat, cît de cît. Grinzile din metal, care păreau să țină loc de tavan, conform proiectului inițial, au început să fie acoperite cu plăci din rigips și straturi din tencuială, astfel încît
sălile de clasă au început să capete un aspect oarecum normal.

Navetă la școala din satul vecin

Răbdarea elevilor și a dascălilor din localitățile unde s-au construit astfel de școli a fost pusă la grea încercare. Elevii care învățau în școlile care au fost dărîmate pentru a face loc noii construcții au fost mutați, în majoritatea cazurilor, la alte școli, așa că întîrzierea lucrărilor nu a însemnat decît o prelungire a perioadei în care au fost nevoiți să facă naveta. „Acum, că s-a terminat toată tevatura, spune Costică Petcu, viceprimarul comunei Bîrsănești, nu putem decît să fim mulțumiți că avem școală nouă. Măcar dacă am reuși să obținem rezultate mai bune în ea. în vara asta, de la școala din centru, nici unul dintre copiii care s-au prezentat la Testele Naționale nu a promovat examenul. Cît despre condiții, ce să spunem, sîntem mulțumiți. Școala are puț forat în curte, cu hidrofor, așa încît copiii se pot spăla la chiuvetă, la robinet, iar grupul sanitar din curte are fosă septică. Oricum, școala care este acum e mai bună decît cea pe care am dărîmat-o și care avea aproape o sută de ani”.

„Să-și pună godin în mijlocul clasei”

Inginerul Viorel Marin, responsabilul compartimentului de investiții din cadrul Inspectoratului Școlar Județean, spune că la această oră s-a făcut recepția la 17 dintre cele 18 școli construite în acest proiect și că școala din Cotumba este singura care nu a fost finalizată. Reprezentantul ISJ mai adaugă că proiectele au fost realizate la nivel național și că toate școlile care au fost prinse în cadrul acestui program au fost dotate cu aceleași utilități. „în ceea ce privește sistemul de încălzire, s-a ales soluția centralelor electrice pentru a se scăpa de frigul și fumul întîlnite frecvent în școlile de la țară pe timp de iarnă. Discuții pe marginea acestui proiect au fost numeroase. Dacă sînt nemulțumiți de actualul sistem de încălzire, cei care administrează aceste școli nu au decît să pună godinul în mijliocul claselor și să pună lemne pe foc, dacă vor”, a venit replica inginerului Marin. (Mirela ROMANEȚ, Elena SOLOMON)are executanții mai aveau de realiz

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!