Școlile de la țară au nevoie urgentă de reparații

Multe școli din mediul rural rămîn, de la un an școlar la altul, cu o sumedenie de probleme administrative nerezolvate. O parte dintre instituțiile de învățămînt au beneficiat, în ultimii ani, de programe și de finanțări externe care au mai atenuat din lipsuri. Sînt cazurile fericite, pentru că mai există, însă, unele, și nu puține, care încă mai așteaptă îmbunătățiri capitale. Starea jalnică a sobelor, vechi de cîteva zeci de ani și care abia mai pot fi folosite, reprezintă una dintre problemele care își așteaptă rezolvarea în această vacanță. Altminteri, școlarii vor sta iar, la iarnă, cu fularul la nas și cu mînușile pe mîini.
O altă problemă stringentă este starea deplorabilă a acoperișurilor clădirilor vechi. Nu în puține cazuri, acestea stau să cadă peste copii, iar rezolvarea întîrzie să apară. Banii alocați prin buget pentru anul acesta ajung doar pentru reparații curente și pentru igienizări, drept pentru care primăriile vor apela la clasicele cîrpeli, și acelea „în limita bugetului. Primăria din Corbasca, de exemplu, are de reparat, dacă nu chiar de înlocuit, zece sobe vechi de mai bine de 25 de ani, după cum a apreciat Iorgu Pușcașu, edilul comunei. El spune că reparația unei sobe costă 1.000 de lei noi (zece milioane de lei vechi). Acoperișul școlii din Bacioi, deteriorat de grindină, intră săptămîna viitoare în lucru, garantează primarul Pușcașu. Și la școala din Cornățel, comuna Urechești, zece sobe așteaptă reparații, după cum a spus Vasile Dumbrăveanu, viceprimarul comunei, iar la Parincea șase sobe trebuie refăcute din temelii. în această comună, primăria a plătit 36 de milioane de lei pentru 130 de metri pătrați de sticlă necesari pentru înlocuirea geamurilor sparte de copii. Un corp de clădire al școlii din Vladnic are un acoperiș paradit, cu țiglă veche de 50 de ani.
Nici școlile din Colonești nu stau mai bine cu încălzirea. Smaranda Vînău, secretarul comunei, spune că primăria trebuie să procure mai întîi o centrală, pentru ca Programul pentru învățămîntul Rural (PIR) să le asigure caloriferele, lucru dificil în limitele unui buget auster. Din cele trei școli, cîte numără comuna Negri, doar una este într-o stare mai bună, grație unui program. Alta, din Poiana, riscă să fie dărîmată deoarece este din paiantă și numărul populației școlare este în descreștere. Cea de-a treia școală, din Negri sat, necesită reparații importante, cu prioritate la acoperișul care nu mai prezintă nici o siguranță. „Nu avem fonduri, dar o să facem igienizări și unele reparații”, a spus Alexandru Lovin, edilul din Negri. El a mai spus că aproape jumătate din banii prinși la cheltuieli materiale se duc spre deconturile abonamentelor cadrelor didactice navetiste și că, astfel, nu mai rămîne mare lucru pentru celelalte probleme ale școlilor. Primăria din Berești Bistrița mai are la dispoziție 28.000 de lei (280 de milioane de lei vechi) din bugetul aprobat de 48.000 de lei (480 de milioane de lei) pentru școlile din comună. Din acești bani trebuie să asigure curățenia, lemnele pentru iarnă, abonamentele dascălilor și reparația mașinii școlarului. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!