• numărul absolvenților de liceu care au optat pentru „postliceale” a scăzut simțitor • conducerile unităților de gen de pe lîngă liceele de stat dau vina pe școlile particulare, în timp ce acestea arată cu degetul pe facultățile mai mult sau mai puțin serioase.
Școlile postliceale au reapărut, după Revoluție, în special cele particulare, ca ciupercile după ploaie. Punte de trecere între liceu și învățămîntul superior, acestea mulțumeau pe toată lumea. Pe de o parte, absolvenții de liceu din eșalonul doi valoric își puteau continua, într-o manieră destul de lejeră, studiile și obțineau o calificare, care, deși, nu de puține ori, nu prea a contat în practică, tot era mai mult decît nimic. Pe de altă parte, patronii, unități de stat ori persoane fizice, își rotunjeau cît de cît veniturile. O vreme, afacerea a mers ca pe roate. La un moment dat, a apărut Consiliul Național de Evaluare și Acreditare a Învățămîntului Preuniversitar, care a „curățit” locul de școlile care făceau carte după ureche. Atunci, conducerile școlilor postliceale serioase, particulare sau de stat și-au spus că totul a intrat în normal și că nu vor avea altceva de făcut decît să-și vadă de treabă. Din păcate pentru ele, timpul le-a rezervat alte suprize neplăcute. Ca de exemplu, scăderea drastică a numărului de cursanți, care au preferat învățămîntul superior. Mai mult sau mai puțin serios, dar superior. Cel puțin așa susțin directorii școlilor postliceale.
La Stat, penurie de candidați pe toată linia
În scriptele Inspectoratului Școlar există nouă licee și grupuri școlare pe lîngă care funcționează școli postliceale. Teoretic, căci practic, cel puțin două dintre ele – Colegiul Național „Costache Negri” Tg. Ocna și Liceul Agricol Hemeiuși – nu mai au activitate, în timp ce o a treia – Grupul Școlar „Grigore Cobălcescu” din Moinești – și-a schimbat total domeniul de activitate devenind școală de maiștri. Motivul: lipsa de candidați. O explicație care este valabilă și pentru celelalte școli de gen, care nu și-au închis, încă, porțile, dar și-au diminuat serios numărul de clase. Școala postliceală a Liceului Economic are, în anul întîi, doar trei clase, în condițiile în care, în anii anterior numărul acestora era dublu. „Postliceala” de la Grupul Școlar „N.V. Karpen” a fost confruntată cu același fenomen, dar profesorul Mihai Vasiliu, directorul liceului, spune că „atunci cînd avem un an bun la facultate, în sensul că absolvenții noștri intră în număr foarte mare la facultate, avem un an mai slab la postliceală”. Și în 2002 au fost admiși în învățămîntul superior aproximativ 80% dintre absolvenți, după aprecierile aceluiași director Mihai Vasiliu. Drept urmare, școala postliceală de aici are doar trei clase de anul întîi, în anii trecuți numărul claselor de „boboci” ajungînd și la șase. Directorul Vasiliu are, dincolo de succesul la facultate al propriilor absolvenți, și o altă explicație: concurența neloială, zice acesta, a școlilor postliceale particulare. În cazul fostului liceu industrial nr. 3 a nou înființatei filiale locale a Școlii Postliceale FEG, cu sediul central în Iași și care a reușit să primească sediu chiar în incinta Liceului „N.V. Karpen”.
Excepția care întărește regula a venit dinspre școala postliceală de pe lîngă Grupul Școlar „Arte și Meserii” din Onești, care se poate lăuda cu performanța de a-și fi dublat, comparativ cu anul trecut, numărul de clase din primul an, chiar dacă, în practică, acest lucru a însemnat o creștere de la o clasă la două clase.
Particularii caută soluții pentru a nu da faliment
Fenomenul nu a ocolit nici școlile postliceale particulare. Mai mult, diminuarea numărului de candidați a avut, asupra acestora, efectul unei lovituri de ciocan în moalele capului, în condițiile în care „particularii” trăiau și trăiesc exclusiv din banii veniți din taxele de școlarizare. În atare situație, aceștia au fost nevoiți să găsească, urgent, soluții de supraviețuire. Cel mai bine pare să se fi descurcat profesoara Carmen Silitră, patroana Grupului Școlar „Constantin Brâncoveanu”. Cîștigîndu-și renumele de „școală de vameși” extrem de serioasă, fostul Grup Școlar „Silfo” a reușit și anul acesta să facă patru clase de „postliceală”, dar și-a încercat norocul și în domeniul învățămîntului liceal. Pasiențele au ieșit doar pe jumătate, adică numai în ceea ce privește învățămîntul seral, Grupul Școlar „Brâncoveanu” avînd, începînd de anul acesta, două clase de liceu cu profilul „turism alimentație publică”. Profesoara Silitră a dat însă marea lovitură în ceea ce privește cursurile de calificare de scurtă durată, realizate în colaborare cu Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă. Acum, la „Brâncoveanu” funcționează patru grupe de gen, care oferă calificare în tot atîtea meserii: agent de pază, asistent social mediu și îngrijitor bolnavi la domiciliu, măcelar-tranșator și bucătari-ospătari. Mai mult, directoarea Carmen Silitră se pregătește să semneze un nou contract de colaborare cu Direcția Generală pentru Protecția Copilului și Asociația „Betania”, care va asigura angajarea viitorilor lucrători sociali. Aceeași Carmen Silitră nu s-a sfiit, pe de altă parte, să arate cu degetul spre unele instituții de învățămînt superior, mai mult sau mai puțin serioase, care îi momesc pe liceeni cu taxe extrem de scăzute. „Mi se pare firesc ca un absolvent de liceu să prefere o facultate, fie ea și la fără frecvență, în condițiile în care taxele de școlarizare sînt comparabile cu cele de la școala postliceală și atunci cînd ți se spune, întemeiat sau nu, că respectiva filială ține de o renumită universitatea de stat. Cît de serioasă este respectiva filială, aproape că nu mai contează pentru liceeni. Ceea ce contează este speranța că vor avea o diplomă universitară, care, pe deasupra, mai costă și destul de puțini bani”, a susținut profesoara Silitră.
Asigurarea locurilor de muncă este, de altfel, unul dintre puținele lucruri care mai fac din „postliceale” instituții de învățămînt cît de cît atrăgătoare. Un adevăr de care s-a convins și Școala de Studii Comerciale de pe lîngă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, care are destul de multă trecere în rîndul absolvenților de liceu tocmai datorită facilitării, pentru proprii absolvenți, a unui acces mai facil la locurile de muncă oferite de firmele băcăuane.
Școlile postliceale sanitare, un capitol aparte
Școlile postliceale cu profil sanitar au fost, întotdeauna, un sector ceva mai aparte al învățămîntului postliceal. De altfel, acestea sînt singurele „postliceale” pentru care diploma de bacalaureat este obligatorie, în timp ce specializarea „asistent generalist” este una dintre puținele specializări la care cursurile durează trei ani, spre deosebire de majoritatea celorlalte profiluri, unde școala se termină după doi ani. În plus, cu o programă aliniată celei internaționale , postlicealele sanitare dau absolvenți care au șanse sporite de a-și găsi un loc de muncă, în țară sau străinătate. În aceste condiții, a fost de înțeles scandalul iscat de o decizie a Ministerului Educației și Cercetării, care prevedea ca pregătirea asistenților medicali să se se facă numai în colegii, care ar fi urmat să funcționeze doar în centrele universitare care au facultăți de medicină. Pînă la urmă, ministerul a cedat și școlile postliceale și-au putut continua activitatea, însă cu un oarecare handicap. „Acordul ministerului a venit destul de tîrziu, pe la începutul lunii septembrie, ceea ce a făcut ca perioada de înscriere să fie scurtată simțitor. În plus, unii posibili candidați s-au reorientat spre alte școli”, a explicat profesoara Mihaela Dughiri, directoarea Grupului Școlar „Mihai Eminsecu”, una dintre puținele școli de stat pe lîngă care funcționează o „postliceală” cu profil sanitar. Drept urmare, aceasta are, anul acesta, o singură clasă, față de două, cîte a realizat în 2001. Fenomenul nu a ocolit nici Școala Postliceală „Christiana”, unitate care face parte din una din cele mai bine dezvoltate rețele naționale de profil. Regresul școlilor postliceale este, însă, unul generalizat. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns