Scripta manent

Români autohtoni

* Cezar Uncescu despre românii catolici din Moldova

Cel care a ajuns un învățător de frunte al orașului și județului Bacău, Cezar Uncescu, s-a născut la 4 mai 1885 în satul Balaia – comuna Mărăști, din părinții Neculai și Safta Uncescu. Studiile primare le-a urmat în comuna natală, iar pe cele secundare la celebra Școală normală „Vasile Lupu” din fosta capitală a Mooldovei. După încheierea studiilor, tînărul absolvent a fost repartizat învățător în satul Berbinceni – comuna Secuieni din județul în care a văzut lumina zilei. Proaspătul învățător sosit într-un sat învecinat locurilor natale, cu oameni similari celor din Balaia, Mărăști și acelora din jur, s-a apropiat de ei și a conlucrat cu aceștia în scopul pregătirii în condițiile cele mai bune și mai frumoase a elevilor. Cunoștințele pedagogice, cele științifice și mai ales metodele și căile de lucru cu elevii și părinții acestora i-au asigurat un succes deplin în activitatea sa. Rezultatele frumoase obținute în munca depusă la școala primară din Berbinceni l-au ajutat să obțină gradele pe care statul român le acorda învățătorilor care se evidențiau prin activitatea ilustrativă și formativă, ca și în cea culturală. Autor al mai multor articole publicate în unele ziare locale și al studiului „Cobâlele”, semnate cu numele său, dar și sub pseudonimele: Măgură, Sturzu, Vârtej l-au făcut cunoscut și apreciat în lumea satelor și intelectualilor acestora. Munca lui și a colegilor săi a făcut ca biblioteca școlară din Berbinceni să aibe un număr de peste 330 de cărți, citite frecvent de oamenii satului. Colaborarea cu Gheorghe Banu, fostul său elev și coleg de școală, a făcut să adune numeroase și importante documente istorice referitoare la satele răzeșești situate în stînga Siretului. Transcrierea și traducerea acestora din limba slavonă au oferit numeroase și corecte informații științifice asupra problemelor abordate și tratate cu multă autoritate și competență. Cultura și activitatea publicistică i-au adus numeroase invitații la cercurile și conferințele învățătorilor și ale preoților, la care participau și sătenii respectivi. în mai multe rînduri s-a pronunțat în favoarea organizării unei societăți și a unei orchestre populare cu care să se organizeze serbări și spectacole în satul Berbinceni și cele învecinate. Din această localitate s-a ridicat șiTeodor Codrescu, fost proprietar, ajuns istoric cunoscut în țară și peste hotare prin opera lui „Uricariul”.
Cunoscut prin activitatea sa meritorie, Cezar Uncescu a putut obține un loc de muncă la Școala primară de băieți nr.4 din Bacău. Acesta a fost promovat directorul unității de învățămînt respective. El și colegii săi au avut onoarea să lucreze la această școală atunci cînd era ministru al finanțelor băcăuanul Mircea Cancicov, cel care a aprobat fondurile necesare construcției localului acestei instituții de învățămînt.
în timpul retragerii armatelor hitleriste de pe front și al sosirii acestora la Bacău, localul școlii a fost transformat într-un fel de cazarmă germană, iar terenul din jurul acestuia era unul de instrucție și pregătire de luptă a soldaților. Ridicarea steagului hitlerist și intonarea imnului german în fiecare dimineață l-au supărat pe venerabilul dascăl al școlii. El a fost în asentimentul locuitorilor cartieruluiî atunci cînd a adresat protestul Prefecturii județului Bacău și a cerut, cu autoritate și demnitate, încetarea unor fapte și atitudini jignitoare și sfidătoare la adresa locuitorilor Bacăului și a întregului popor român, antrenat și constrîns să participe la un război provocat de Hitler și Stalin în urma acordului încheiat de miniștrii de externe ai celor două state totalitare. învățătorul observa suferințele și nedreptățile îndurate de români în condițiile războiului dureros pentru neamul românesc, ale cărui granițe statale au fost sfîrtecate prin atitudinea concesivă a diplomaților săi și realizate de armatele tiranilor Stalin, Hitler și Horthy.
După ce armatele româno-hitleriste și autoritățile băcăuane au părăsit orașul Bacău în dimineața zilei de 23 august 1944, anumite grupuri germane au mai aruncat cîteva bombe asupra cartierului Șerbănești, avariind biserica și casa parohială din această parte a așezării. Acesta a cunoscut trista soartă de a fi ocupat de inamic, care a tratat populația ca pe una opozantă. Comandamentul sovietic de ocupație, condus de generalul maior Gulevatăi, instalat pe strada Alexandru cel Bun, și-a ales oamenii cu care să-și exercite autoritatea. Prefectul județului, acceptat de general și colaboratorii săi, a fost D.D. Ionescu. în asemenea condiții a fost numit primar al Bacăului profesorul Gheorghe Botezatu. Acesta a funcționat doar între 26 august și 29 noiembrie, deoarece a decedat. I-au urmat Neculai Oancea, apoi Constantin Calmuschi, după care a fost numit învățătorul Sandu Săndulache. După acesta a fost numit David Vataru, care a funcționat o perioadă mai îndelungată. Unul dintre ajutorii de primari ai perioadei sus-arătate a fost Cezar Uncescu. Acesta a funcționat în această calitate pînă aproape de sfîrșitul vieții sale – februarie 1948. La 4 decembrie 1944, atunci cînd sovieticii pregăteau exodul pe teritoriul URSS al românilor catolici din Moldova – apreciați ca maghiari de propaganda șovină a maghiarismului, Cezar Uncescu a întocmit un raport științific adresat prefectului județului Bacău. Pe baza informațiilor bogate și adevărate adunate de-a lungul vieții și activității sale, a cercetării documentelor și cărților publicate, Cezar Uncescu a concluzionat că aceștia erau români autohtoni care n-aveau nimic comun cu maghiarii. Raportul ajutorului de primar al Bacăului a avut, alături de altele, ponderea salvatoare a acestor români autentici. în încheierea raportului său, Cezar Uncescu a subliniat valoarea cărții scrise de preotul doctor Iosif Petru M. Pall, considerat pe drept cuvînt ca „acel care aduce o sumă impresionantă de documente în această problemă istorică”.
Pe aceste baze, Cezar Uncescu a conchis că acești oameni sînt „români trecuți la catolicism”. (Prof.dr. Dumitru ZAHARIA)anizeze serbări și spectacole

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!