Alte mărturii privind construcția celui mai vechi lăcaș de închinăciune din Bacău
Episcopul Melchisedec a fost primul cercetător român care a descifrat, a tradus și a publicat integral și corect inscripția așezată pe frontispiciul Bisericii Precista din Bacău. Rezultatele muncii sale științifice au fost publicate în revista „Biserica Ortodoxă Română”, anul VI/1882. Pisania în cauză se află la pag. 664. Nicolae Iorga a considerat necesar să publice și el acest document de importanță pentru cunoașterea trecutului tîrgului medieval de la confluența Bistriței cu apele Siretului. Savantul l-a retipărit în lucrarea Inscripții.Teodor Zota, fost slujitor al bisericii, a reprodus-o într-o lucrare monografică consacrată monumentului băcăuan, folosind textul publicat de Nicolae Iorga. Istoricul Ioan Ursu, a republicat textul respectiv. Scriitorii băcăuani Grigore Tabacaru și Grigore Grigorovici au crezut de cuviință să reamintească concetățenilor așezării urbane de pe cursul inferior al Bistriței că în această localitate funcționează cea mai veche biserică din ținutul Bacăului, fiind totodată și cea mai veche construcție, în funcțiune, de pe aceste meleaguri mioritice.
Noi am acordat credit primului ctitor și traducător, episcopul Melchisedec, preluat de istoricul Ioan Ursu, și aducem la cunoștința publicului din orașul lui Bacovia cuprinsul acestei inscripții: „Cu voia Tatălui și cu conlucrarea Fiului și cu săvîrșirea Sântului Duh. Evlaviosul și iubitorul de Christos Ion Alexandru Voevod, fiul lui Ștefan Voevod, Domnul țerii Moldovei, a zidit acest hram în numele preacuratei născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria și s-a terminat în anul 6.999 (1491)”.
Datele prezentate conving că, în urmă cu 512 ani, a fost terminată și sfințită construcția bisericii Precista din Bacău. Constructorii acestui lăcaș au stabilit poziția pe care să-l realizeze. Măiestria, concepția de a construi, dar mai ales materialul folosit și maniera de lucru, care au dus la realizarea unui monument durabil, a cărui existență a depășit cinci secole, merită aprecierile generațiilor de români, care au admirat cu respect și evlavie această mărturie a civilizației strămoșești.
În vremea în care Grigore Tabacaru se documenta în privința scrierii lucrării sale, cu titlul „Bisericele Bacăului”, tipărită în cursul anului 1932, se păstra, sub formă de pictură murală, portretul ctitorului Bisericii Precista din Bacău, pe peretele din interiorul construcției, partea de fundal. Slujitorul de aici, fostul paroh pentru o perioadă îndelungată de timp, preotul Constantin Mardare, vrednic și apreciat prețuitor al vestigiilor istorice, a manifestat o grijă aparte pentru reconstituirea portretelor familiei ctitorului acestui monument istoric multisecular. Așa s-a ajuns la conservarea, peste secole, a unor mărturii privind realizarea și păstrarea monumentului de artă medievală din Bacău. (prof.dr. Dumitru Zaharia)
Lasă un răspuns