De foarte mulți ani se discută problema casei în care s-ar fi născut și trăit, în Bacău, poetul Vasile Alecsandri. Neadevărul lansat și susținut cu privire la acest aspect nu a putut și nici nu poate fi justificat cu argumente plauzibile, de ordin științific. Din fericire, există documente care arată extinderea Bacăului în perioada respectivă. Planul moșiei tîrgului Bacău, întocmit în luna iulie 1816 de către inginerul Franz Kuhnel și reprodus de noi în cartea „Colecția de documente de la Arhivele Statului (1424 – 1848)”, București, 1976, figura 12, evidențiază extinderea așezării urbane de aici către Bistrița, în jurul Bisericii Sfîntul Nicolae și al bisericii catolice în apropierea căreia se afla sediul Isprăvniciei Ținutului Bacău.
Documentele păstrate în fondul Visteria Moldovei, Arhivele Naționale Iași, tr. 166, op. 184, dosar 10/1820, arată populația așezării Bacău ca fiind formată din: birnicii tîrgului – 25 persoane, negustorii birnici – 11, străini veniți – 12, jidovi hrisovuliți – 55, ruptele vistieriei – 16, breslașii sămeșiei – 8, oamenii Manoloaiei – 5, ai lui Nastase Rugină – 3, ai spătarului Todirașcu Balș – 3, scutelnicii – 319, văduve – 35, birnici veniți de pe la sate – 17, slujitorii bisericilor ortodoxe -19. Aceștia funcționau astfel: 7 la Precista, 6 la Sfîntul Nicolae, 6 la Sfîntul Ioan. În Bacău mai trăiau 8 armeni, veniți de la Botoșani și 13 de la Roman. Șetrarul Livescu avea 4 oameni în serviciul său. În această așezare erau, în anul 1820, doar 22 de case boierești. Între aceste 22 de familii boierești, trăitoare la Bacău, nu a fost și nu se găsește înscrisă cea care purta numele Alecsandri.
Datele oferite de catagrafia întocmită de oamenii vistieriei Moldovei ne-au permis să remarcăm faptul că în anul 1820, pe întinsul tîrgului Bacău trăiau 575 de familii. Numărul caselor era identic cu cel al capilor de familie. Asemenea locuințe au fost construite după anul 1803, deoarece în această etapă a dezvoltării sale, Bacăul avea doar 136 de case. Catagrafia realizată în anul 1832 a arătat un număr de 614 case, cu 39 mai multe decît în anul 1820.
Autoritățile Eforiei tîrgului Bacăului, ca și cele ale Primăriei urbei Bacău, au întocmit mai multe catagrafii privind străzile și casele existente pe fiecare dintre acestea. Studierea onomasticii de familie, transcrierea acesteia din perioada cît a trăit poetul ne-au permis să concludem și să afirmăm cu toată responsabilitatea că nu a existat în această așezare urbană casa lui Vasile Alecsandri.
Grigore Tabacaru, în entuziasmul lui de mare admiratror al poetului „băcăuan”, a transcris dintr-o catagrafie numele Alecsandri. Am verificat situația și ne-am convins că onomastica respectivă era Alexandrescu. Eroarea lui Tabacaru a fost trecută cu vederea. Vasile Alecsandri a fost proprietarul unui teren situat pe actuala stradă Ioniță Sandu Sturdza, pe care l-a vîndut în anii tinereții sale. În județul Bacău, familia poetului a mai avut o proprietate de dimensiuni reduse în Tîrgul Ocna și o moșie peTrotuș, pe care a moștenit-o urmașa și fiica sa.
Casa în discuție, situată pe strada Alexandru cel Bun, este o construcție specifică celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, realizată de omul de cultură și luptătorul unionist, cel care a susținut cu mare autoritate morală cauza împroprietăririi țăranilor și a desființării boierescului, proprietarul Tescanilor, omul care i-a eliberat pe iobagii de pe moșia sa și i-a împroprietărit cu o bună parte din proprietățile sale. Costache Rosetti Tescanu, în același an1848, a pus bazele uneia dintre primele școli sătești, care a avut un caracter public. El l-a angajat pe învățătorul Ion Popovici, originar din „cealaltă Românie de dincolo de Milcov”, căruia i-a plătit 400 de franci anual, leafă pentru munca sa, i-a pus la dispoziție încăperile necesare bunei funcționări a instituției create și organizate de el. Instituția a funcționat la Tescani, între anii 1848 -1850, după care a deschis o școală similară la Bacău, în casele sale, revendicate de oameni neinformați ca fiind ale lui Vasile Alecsandri.
Propun autorităților municipale și celor ale județului Bacău ca în cazul în care vor hotărî organizarea unei case memoriale, aceasta să fie închinată patriotului Costache Rosetti Tescanu, cel care a construit și folosit casa, și nu lui Vasile Alecsandri, așa cum s-a lansat și este susținută o inițiativă a unor oameni de cultură băcăuani. (prof.dr. Dumitru Zaharia)
Lasă un răspuns