• O scrisoare a lui Lajos Kossuth despre români
În ziua de 19 iunie 1851, aflîndu-se în interiorul statului condus de sultanii otomani, cel ce condusese revoluția maghiară din 1848, omul care a stat în fruntea acțiunilor de reprimare a populației românești din Transilvania și Ungaria, din rîndurile căreia au fost omorîte peste 40.000 de persoane, a răspuns la o corespondență expediată din Londra de Giuseppe Mazzini, prin intermediul lui Monti. Revoluționarul italian i-a solicitat lui Kossuth să-și expună punctul de vedere asupra rezolvării mult-discutatei probleme naționale din Ungaria, considerată de maghiari drept una care a cauzat multe nenorociri. Răspunsul luptătorului maghiar pentru „libertatea” naționalităților din Ungaria a căpătat forme bizare și de-a dreptul jignitoare pentru poporul român. Iată traducerea textului scris de Kossuth în limba franceză. „Pentru croați, problema este ușor de rezolvat, deoarece eu sînt pentru independența suverană a Croației. Dar domnii moldo – valahi voiau să divizeze Ungaria prin răpirea părții celei mai scumpe din pămîntul nostru, Transilvania, cu toate că din partea lor nu ne pot oferi nici măcar un batalion care să lupte împotriva Austriei. Ei ar vrea ca Ungaria să poarte un război, să organizeze o revoluție pentru ca moldo – valahii să prindă țara noastră în plasă și să cîștige Transilvania pentru a lor Daco – Romanie.
Dacă există unii care nu vor ca Ungaria să se ridice la luptă contra Austriei și aceasta pentru că nimeni nu răspunde apelului meu de a nu lua în discuție împărțirea Ungariei și abandonarea Transilvaniei, acea Transilvanie a acestor secui, care la un singur cuvînt al meu ar pune la dispoziție 40.000 de oameni puternici, capabili să lupte cu eroism. Vă rog să fiți sigur că un astfel de om va reuși să facă să eșueze chiar și posibilitatea unei mișcări populare printre maghiari. Aceasta ar face ca, în numele umanității și al libertății, să fie dejucată încă o dată întreaga noastră acțiune. Eu îi cunosc pe acești domni. Aceștia sînt cei care au ridicat deja odată pe valahii din Transilvania pentru Austria, contra libertății, care în alt mod n-ar fi eșuat. Aceștia nu sînt nici cel puțin războinici formidabili. Ei erau niște canibali, care se refugiau în munții lor la apropierea noastră, nu coborau de acolo decît pentru a incendia și jefui satele fără apărare și pentru a omorî femeile și copiii. Dacă domnii valahi sînt lipsiți de libertate, ceea ce mi se pare posibil încă o dată și noi aranjăm bine, cu ușurință problemele noastre, căci eu vreau dreptate și libertate, căci eu doresc să menajez, pe măsura posibilităților, naționalitățile și pe valahii din Transilvania. Dar acești domni, cu ideile lor, se amestecă în Transilvania, iar eu nu știu pînă unde vor merge lucrurile: ori ungurii nu se vor mai ridica niciodată la lupta curajoasă pentru libertate, fapt ce va avea consecințe grele, ori maghiarii se vor angaja în luptă, iar valahii din Transilvania, conduși de manevrele ambițioase ale moldo – valahilor, vor ajunge din nou să se alăture Austriei. În acest caz, va fi un război de exterminare. Onoarea mă face să gîndesc astfel. Dar dumneavoastră vă revine grija de a liniști pe acești domni. Pentru noi nu este nici o îngrijorare în această privință, contemplăm de la distanță asupra celor ce se îngrijesc de libertatea Europei. Ei vor Transilvania pentru Daco – Romania viitoare. Iată planul lor. Pentru a răspunde chestiunii ridicate de dumneavoastră, vă expediez un Expozeu asupra principiilor de organizare viitoare a Ungariei. Îl veți primi într-un plic separat, pentru a nu depăși limitele. Dumneavoastră veți găsi un răspuns exprimat deschis și veți constata dacă eu sînt un om al libertății, al dreptății și al democrației”.
Comentariile le considerăm de prisos, deoarece o explicare mai incorectă, mai lipsită de orice spirit de dreptate și de respect față de trecutul istoric al românilor din Transilvania nu se putea da. Este punctul de vedere al unui om care a urmărit în mod consecvent „exterminarea” poporului român. Lajos Kossuth, așa cum a mărturisit în scrisoarea sa, realizată la 19 iunie 1851, păstrată în Biblioteca muzeului Risorgimentului din Roma, dorea să împingă mersul evenimentelor pînă acolo încît să-i determine pe români să fie alături de Austria, în cazul unui conflict, iar situația ar fi fost exploatată pentru declanșarea unui război de exterminare a românilor din Ungaria și Transilvania. Toate acestea erau plănuite pentru a asigura dominația maghiarilor și a românilor maghiarizați asupra Transilvaniei, vatră strămoșească, ca și părți din Ungaria. (Prof. dr. Dumitru ZAHARIA)
Lasă un răspuns