Alte erori fundamentale săvîșite de Anton Coșa. Prin afirmațiile scrise de domnul Anton Coșa, referitoare la „preoții catolici din Faraoani și Episcopia Catolică din Bacău, înființată încă din 1391-1392, autorul se autodescalifică ca profesor de istorie și cercetător, afirmația de mai sus îi așează într-o lumină antiștiințifică pe profesorii universitari, care-l ajută să pregătească teza de doctorat. Susținerea unor astfel de idei este de-a dreptul condamnabilă și jalnică, deoarece omul în cauză demonstrează o totală neinformare asupra condițiilor în care Sfîntul Scaun aprobă organizarea unei episcopii catolice.
Este arhicunoscut faptul că o astfel de instituție nu se înființa fără existența unei tradiții catolice în spațiul geografic respectiv și existența unui suveran catolic puternic, care să asigure protecția demnitarului și credincioșilor în cauză. În anii 1391-1392, Bacăul nu îndeplinea asemenea condiții. Documentele păstrate în Arhivele Secrete ale Vaticanului, cercetate și microfilmate de noi, precum și de alți istorici competenți nu confirmă astfel de stări de fapt. Asemenea inovație istorică este preluată de domnul Coșa de la acei „cercetători” aflați în slujba politicii agresive, chiar criminale împotriva neamului românilor, dusă de cercurile politice austro-ungare, habsburgice, care foloseau credința catolică drept scut pentru justificarea politicii războinice, inventatoare a pretinsei persecuții din partea românilor ortodocși a credincioșilor în cauză. Maniera aceasta de a trata problema organizării Episcopiei Catolice Bacău constituie dovada cea mai concludentă asupra pregătirii necorespunzătoare în această privință, îndrăzneală nemăsurată, a unor oameni incompetenți de a scrie astfel de capitole din istoria poporului român. Pentru a lămuri problema, prezentăm cititorilor noștri condițiile și momentul organizării instituției respective.
La finele secolului al XVI-lea, Bacăul era centrul cel mai puternic al catolicismului din Moldova. Aici funcționa o mănăstirre catolică, construită din piatră și cărămidă, situată pe malul Bistriței, mai precis pe acea parte a rîului pe care era adus o parte din debitul rîului folosit la mori și tăbăcării. Sfîntul Scaun, în breva papală din 15 aprilie 1400, a arătat existența și funcționarea ei, ca și a bisericii Sfîntul Nicolae. În timpul domniilor lui Petru Șchiopul, funcționau aici misionari minori, foarte activi în convertirea unora dintre românii ortodocși la credința lor. Domnul țării, la îndemnurile și sfaturile acelui spion otoman, care lucra pentru alianța Poloniei cu Poarta, acel Bruti, vărul lui Sinan Pașa l-a convins să doneze mănăstirii catolice din Bacău, satul Trebeșul de Jos, cu moșie întinsă, podgorii, mori de apă, aducătoare de venituri. Satul avea circa 50 de familii, din care cele mai multe erau ortodoxe. Petru Șchiopul a cheltuit sume mari de bani pentru repararea așezămîntului mănăstiresc de la Bacău și, astfel, au fost puse bazele materiale ale viitorului episcopal. Rolul centrului catolic din Bacău a crescut după mijlocul lunii iulie 1586, atunci cînd Alexandru Comuleus, în numele Papei Sixt al V-lea, a realizat ridicarea în rangul de vicar general al tuturor bisericilor catolice din Moldova a lui Ieronim Arsengi. Legatul pontifical, Camuleus, a militat pentru numirea lui Sulikowski, arhiepiscop de Leopoli, supraveghetor al cultului catolic din Moldova. Regele Poloniei, interesat în expansiunea asupra Moldovei, a satisfăcut cerințele papale. Arhiepiscopul de Napoli, în 28 ianuarie 1591, a adresat un raport asupra stărilor de lucruri din Polonia, în care a precizat: „ipocriții, fățărnicii aveau succese aici. Faptul a avut consecințe dramatice asupra lui Ieronim Arsengo, propusul și susținutul regelui și al lui Petru Șchiopul, care părăsise tronul Moldovei. Sfîntul Scaun a hotărît alegerea lui Bernardinus Durim ca episcop de Argeș, trimis să funcționeze la Bacău, unde a și venit ca episcop catolic. A fost evitată titulatura de Bacău deoarece nu existau precedente. Acestea au fost condițiile organizării Episcopatului Bacău. (prof. dr. Dumitru ZAHARIA)
Lasă un răspuns