SCRISOAREA ZILEI „Cu ce am greșit de sîntem purtați pe drumuri!?…”

Birocrația, abuzul, jocul de interese, nesocotirea legii continuă să tulbure relațiile dintre cetățeni și reprezentanții unor instituții de stat, respectiv unii dintre cei care au fost aleși ori sînt investiți cu responsabilități în direcția aplicării acestora. Scrisoarea primită în aceste zile la redacție ne semnalează un astfel de caz: oameni purtați ani de zile pe drumuri și cărora le sînt refuzate drepturi probate cu documente, hotărîri judecătorești nepuse în practică, lipsa oricărei perspective în soluționarea situației. „Mori cu dreptatea în brațe!” este strigătul de disperare pe care, însă, nu vrea să-l audă nimeni. Dar, să intrăm în miezul chestiunii, reproducînd pasaje din scrisoarea ce ne-a fost încredințată în speranța că apelul la intrarea în normalitate va fi auzit și tratat ca atare. Măcar acum!

„Către Ziarul de Bacău,

Subsemnata Ghindă Cleopatra, domiciliată în Bacău, strada Martir Horia nr. 1, bl. 1, scara A, apart. 1, folosesc această posibilitate pentru a vă aduce la cunoștință un caz care, din păcate, încă mai lasă mult de dorit, datorită faptului că unii funcționari din administrația publică, învestiți cu putere de decizie, sînt rău-voitori ori incompetenți. Trecînd peste unele practici promovate sau încurajate de actualii guvernanți reuniți sub umbrela PSD, vă voi spune că deși nu locuiesc în mediul rural, am beneficiat de legile în vigoare încă din anul 1991, referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate funciară. Am fost pusă în posesie ca moștenitoare a tatălui meu Perju Constantin, pe raza comunei Pîncești, pentru ca în anul 1995 să primesc și titlul de proprietate. O parte din suprafața atribuită se află pe raza comunei respective, iar un alt teren – de 1,25 hectare, este în comuna Horgești. De peste 8 ani de zile am probleme cu acest teren, refuzîndu-mi-se sistematic dreptul asupra terenului respectiv, deși inițial am făcut parte dintre membrii asociați la Asociația agricolă locală prin acord reciproc cu conducerea acesteia, ceea ce înseamnă, cred eu, o recunoaștere implicită a calității mele de proprietar. Totuși, Primăria comunei Horgești nu a binevoit să localizeze nici pînă în prezent suprafața de 1,25 de hectare teren arabil pentru care posed titlul de proprietate. In toamma acestui an m-am adresat domnului primar cu solicitarea de a se clarifica situația terenului respectiv. Formal, acesta s-a arătat receptiv și binevoitor, ca de altfel și reprezentantul Comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, ing. Zamfir. Deși am fost asigurată că în cel mult o săptămînă lucrurile se vor rezolva, au trecut, iată, aproape trei luni de zile și nimic nu s-a mișcat din loc. Motivul, așa cum ne-a fost prezentat de specialistul în cauză: pentru același teren a mai fost emis un titlu de proprietate! Alte explicații, alte tergiversări, alte purtări pe drumuri, fără a se contura nici un fel de perspectivă, doar aceea că am fost îndemnați „să stăm liniștiți, că lucrurile se vor rezolva”. Fără, însă, a ni se preciza

cînd, cum și de către cine se va face acest lucru. După cele întîmplate pînă acum, nu am nici o siguranță în cele afirmate. Iată de ce vă întreb: este normal ceea ce se întîmplă? Pe ce căi s-o mai apuc, pe la ce uși să mai bat spre a fi ascultată și a mi se recunoaște un drept pe care mi-l conferă legile acestui stat?”.

Redacția: Din nefericire, cazul dumneavoastră nu este unul singular, cei puși să împartă oamenilor dreptatea prin aplicarea legilor fiind primii care le încalcă. Posibilitățile dumneavoastră de a obține ceea ce vi se cuvine sînt următoarele: sesizare la Comisia județeană pentru aplicarea legilor fondului funciar, la Prefectură sau, ca ultimă soluție, la instanțele de judecată. Ar fi de dorit, însă, ca atît primarul de la Horgești, cît și comisia comunală, să se sesizeze în urma intervenției noastre și să revină la sentimente mai bune și față de dumneavoastră. Vă dorim succes!