Sculptorul Ion Irimescu a venit în Bacău

• în ciuda vîrstei apreciabile, maestrul centenar Ion Irimescu s-a aflat sîmbătă după-amiază în mijlocul copiilor care au participat la tabăta de creație a micilor artiști plastici de la Poiana Sărată • sculptorul care a donat întreaga sa creație statului român i-a îndemnat pe tineri să lucreze cu pasiune și să păstreze arta plastică românească în contextul artei europene, acolo unde a fost adusă de artiștii mai în vîrstă • pentru elevii din tabără, momentul întîlnirii cu maestrul Irimescu a fost unul istoric, pe care îl vor ține minte toată viața

Liniște și așteptare în tabăra de la Poiana Sărată, sîmbătă după-amiază. Cei aproape 180 de elevi, profesori și invitați care au participat la tabăra națională de artă plastică așteptau cu înfrigurare sosirea la festivitatea de premiere a invitatului special: sculptorul și graficianul Ion Irimiescu. În ciuda vîrstei apreciabile, în luna februarie a împlinit 101 ani, artistul care se mîndrește că „am cutreierat suta de ani” a acceptat fără rețineri invitația organizatorilor de a se afla în mijlocul celor mai buni mici artiști plastici de la liceele de profil din țară și Republica Moldova „În urmă cu doi ani l-am vizitat pe maestru la Fălticeni, împreună cu profesorul Ioan Dănilă, și i-am vorbit de tabăra națională de artă George Apostu. L-am invitat să participe la tabără și mi-a promis că va veni, așa că astăzi ne-a onorat cu prezența”, a deconspirat profesorul Aurel Stanciu, organizatorul manifestării, secretul descinderii artistului în mijlocul elevilor. De altfel, venirea maestrului în județul Bacău a reprezentat un eveniment deosebit pentru cultura băcăuană, acesta nemaifiind prezent în ultimele patru decenii în Bacău.

Din Fălticeni, orașul natal în care a revenit să locuiască din 1999, Ion Irimescu a fost adus în Bacău de Cristina Baraga, președintele Fundației Leonhardt Bacău, care a suportat integral costul deplasării. Ca și în viața de zi cu zi, maestrul a fost însoțit pe tot parcursul de cei doi îngeri păzitori ai săi, soții Maria și Gheorghe Dăscălescu, care se ocupă de atît de administrarea Complexului Muzeal „Ion Irimescu” din Fălticeni, cît și de îngrijirea artistului. Deplarea în Bacău a lui Ion Irimescu a fost pentru organizatori o adevărată piată de încercare, din cauza sutelor de kilometri parcurși, și a stării de sănătate precare a maestrului. Sîmbătă, în jurul orei 17,30, Ion Irimescu a ajuns în tabăra la de Poiana Sărată, unde era așteptat cu sufletul la gură de micii artiști din țară, de profesorii lor însoțitori și invitați. Vizibil slăbit de deplasare, în ultimul an el nemaiefectuînd nici o deplasare în afara Fălticeniului, și dezorientat de postura de a se afla în mijlocul a sute de persoane, Ion Irimescu a găsit puterea de a se aduna și a se adresa elevilor și invitaților. „Onorată asistență, minunat grup tineresc al patriei noastre ! Eu vă felicit pentru începuturile voastre frumoase, pline de credință în arta românească. Ați reușit să realizați multe lucruri. Va fi un viitor foarte bun pentru voi, tineretul, să găsiți posibilitatea să vă inițiați în sfînta noastră artă românească, în toată gama și expresia artei plastice. Vă felicit pe toți și îmi doresc ca tinerii artiști să aibă nădejde în viitorul nostru. Să lucreze cu aceeași pasiune și dorință, pentru ca arta noastră să promoveze de la cei mai în vîrstă artiști plastici care au înscris-o în contextul artei europene.Tineretul are datoria să păstreze acest context splendid al artei noastre plastice din trecut. Să creeze cu voluptatea specifică tineretului și nădejdea în viitorul artei plastice românești”, le-a spus Ion Irimescu micilor sculptori, pictori și graficieni, care timp de zece zile au lucrat în tabăra de la Poiana Sarată. Pentru a nu-l suprasolicita, organizatorii au continuat activitățile după încheierea alocuțiunii maestrului, lucru care l-a înfuriat la culme. „Mă revolt, vreau să vorbesc cu tinerii”, a început să strige Ion Irimescu, însă după cîteva minutre s-a calmat. Pentru că momentul era unul istoric, pe care nu vor mai avea șansa să-l trăiască niciodată, toți invitații din tabără au primit permisiunea să facă fotografii alături de sculptor. După aproximativ 40 de minute petrecute în mijlocul tinerilor, Ion Irimescu a părăsit tabăra, iar spre seară a plecat spre Fălticeni, din cauză să se simțea rău.

Criticii artei plastice moderne spun despre Ion Irimescu că este continuatorul unei generații de aur a sculpturii românești: de la Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Ion Jalea, Gheorghe Anghel, la inegalabilul Constantin Brâncuși. Născut la 27 februarie 1903 în Fălticeni, Ion Irimescu a urmat Academia de Belle Arte din București, unde i-a avut ca profesori pe Dimitrie Paciurea și Oscar Han, după care și-a continuat pregătirea la Paris, la Academia „Grande Chaumiere”. Prin bogăția în semnificație și valoare artistică, opera sculptorului Ion Irimescu este un veritabil tezaur pentru România, contribuind cu nemuritoare opere de artă la îmbogățirea moștenirii artistice românești și universale. Ion Irimescu a intrat, de asemenea, în istorie, prin faptul că a donat orașului său natal o mare și reprezentativă parte a creației sale, act comparabil cu cel al lui Dante și Michelangelo pentru Florența.

În 1975 a fost inaugurat Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, pe care artistul l-a amenajat după propriile gusturi, și în care se găsesc 313 lucrări de sculptură, peste 1.000 de lucrări de grafică, cărora li se adaugă și biblioteca personală, ce include peste 1.500 de volume. Muzeul „Ion Irimescu” este o instituție unică în România, prin faptul că include cea mai bogată colecție de autor din țară.

Maestrul Ion Irimescu s-a retras să-și petreacă ultimii ani din viață la Fălticeni, loc despre care spune că „sînt puternic înfipte rădăcinile unor amintiri de neuitat, ce stăruie permanent ca o flacără vie ce nu se va stinge decît odată cu sufletul meu”. Artistul a renunțat la daltă și ciocan de aproximativ opt ani, iar ca o apreciere a activității sale, acum trei ani primește Premiului pentru Excelență în Cultura Română pe anul 2001. (Costinela BREAHNĂ)