Trebuie să mai subliniez ceva: în ciuda a ceea ce am scris și a părerii voastre, majoritatea românilor muncesc din greu. Bucătărie, curățenie, cabine, toate se fac cu o groază de sudoare și oboseală. Unii dintre ei visează la primele trei – patru zile din concediul lor, în care, afirmă sus și tare, că nu vor face altceva decît să doarmă. Și, sincer, la cum îi știu, sînt în stare. Unii au programe imposibil de susținut timp de șase sau opt luni. De exemplu, Csaba (28 de ani, Tîrgu Mureș, ungur după cum v-ați dat seama, vorbește prost ambele limbi, româna și engleza, face de pază), adică lucrează șase ore și este liber șase ore. Să faci chestia asta opt luni, cred că tîmpești iremediabil. Sau Tamara, care frămîntă piei americane de la 8 dimineața pînă la 11 noaptea, cu cîte 45 de minute pauză la prînz și la cină. Noroc că nu fumează și, culmea, mai are puterea să mai vină în barul echipajului cînd o mai invit și să mai stea și acolo pînă la 2-3 dimineața. Sau Adi Bucataru’, care are program complet scrîntit, se trezește la 3.30 dimineața să pregătească micul-dejun. Are vreo două ore libere pe la 9.00, după care prestează pentru prînz și tot așa cu cina, care se încheie la 11.00 noaptea. Urmează două beri în crew – bar și apoi la nani, că la 3.30 o ia de la capăt. Deci, cu alte cuvinte, se cîștigă bani buni, dar se prestează en-gros pentru asta. Eu sînt un fericit, și de multe ori mă simt prost față de conaționali, mai ales cînd ei aleargă de colo-colo să fericească turiștii și mă văd făcînd plajă sau bînd o berică ori o cafea la unul dintre barurile de pe vas. Cîștig dublu sau triplu decît majoritatea dintre ei și muncesc din cînd în cînd.
Lasă un răspuns