Se luptă de opt ani pentru pămîntul furat de comuniști

Mai multe zeci de persoane din orașul Dărmănești se străduiesc de peste opt ani de zile să-și recupereze pămînturile luate cu japca de partidul comunist și aflate actualmente în administrația autorităților din zonă, care amînă pînă la exasperare retrocedarea.

„Noi vrem pămîntul!”

Alexandru Bojidaru, în vîrstă de 76 de ani, Ștefan Balaș, tot de 76 și Gheorghe Ferenț, de 66 de ani. Trei pensionari aflați încă din 1997 în căutarea dreptății pentru moștenirea părintească din dealul Stației de apă Cărăboaia. „Povestea pămîntului pentru care am pătimit atîta începe la 1945, o dată cu reforma agrară care a-mproprietărit vreo 28 de dărmăneșteni, printre care și noi, cu ceva teren arabil, sus, pe deal. N-aveam însă să ne bucurăm prea mult de el, nici să căpătăm acte clare. După nici opt ani, comuniștii, instalați deja la putere, l-au furat pe motiv că l-ar folosi pentru culturi experimentale. La vremea aceea nu puteai protesta, dacă deschideai gura veneau noaptea și te luau cu duba”, au povestit ei.
După ce Revoluția a răsturnat regimul totalitar și statul a început să redea populației pămîntul naționalizat, cei trei au făcut și ei cereri de retrocedare. „Deoarece situația noastră nu intra sub incidența legii 18, am așteptat încă șapte ani pentru a ne cere drepturile. Am avut însă surpriza de a nu beneficia de sprijinul administrației locale, care ne tot amînă și ne tot pun pe drumuri pentru terenurile acelea”, au mai spus bătrînii. în zadar au insistat pe la primari, în zadar au mers la prefect și chiar la ministerul de profil. Li s-a spus doar că durează, că n-au acte doveditoare și că nu s-au găsit documentele necesare în arhive. „Primăria nu ne-a ajutat, ba chiar a profitat de pămînturile părinților noștri pentru pășunat, fără a avea acte pe ele”, acuză ei.
în încercarea de a descîlci lucrurile, am stat de vorbă și cu Genica Chițurlea, secretara orașului, pe care-am întrebat-o din ce motiv se tergiversează retrocedarea. „Primăria a solicitat tranșarea lucrurilor în repetate adrese către Comisia Județeană de Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor din cadrul Prefecturii, care a respins cererea invocînd lipsa actelor. în orice caz, într-o ședință din luna mai cu reprezentanții Prefecturii, Direcției Silvice, Oficiului Cadastrului și Ocolului Silvic s-a propus calcularea spațiului pentru retrocedare”, a precizat aceasta. Oficiala n-a putut indica totuși nici un act de proprietate în baza căruia Consiliul Local încasează bani din pașterea vitelor populației pe pămîntul în discuție; de asemenea, a vorbit despre posibilitatea ca retrocedarea respectivă să-i revolte pe proprietarii de vite din cauza micșorării suprafeței islazului, lucru pentru care cei deposedați ilegal de terenuri nu au însă vreo vină. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!