Dr. ing. Florin ACATRINEI
www.pomaltoi.ro
Camera Agricolă Judeţeană Bacău
Chiar dacă startul luat la înflorire a fost dat cu mult timp în urmă de cais, „nivelarea climatică” şi-a spus cuvântul, astfel încât tot la Sfântul Gheorghe în zona Bacău sunt înflorite toate speciile pomicole, aşa cum se ştie din popor. Precipitaţiile căzute în această perioadă au depăşit deja 70 litri pe metrul pătrat, ceea ce a eliminat deficitul de apă creat pe timpul iernii. În această privinţă pentru pomi este bine. Nu acelaşi lucru se poate spune pentru condiţiile de polenizare la cais, piersic şi mai ales la cireş, care este cultivat pe areale mai mari în zonă. Ploile şi temperaturile scăzute au determinat un zbor redus al insectelor polenizatoare şi incapacitatea polenului de a se fixa şi germina pe stigmatul floral. Dar sperăm că la cireş, chiar şi la cais şi piersic, prin perelungirea perioadei înfloritului datorită temperaturilor mai reduse şi prin florile care s-au deschis mai târziu de pe ramurile anticipate să avem fructe legate. Prunul şi vişinul abia au intrat în plină înflorire şi alături de măr şi păr se pare că vor avea condiţii favorabile pentru parcurgerea acestei fenofaze. Să nu uităm însă că cel puţin până la 5 mai riscul de brumă se menţine în zonă.
Dar pomicultorii mai au o grijă foarte mare în condiţiile acestei primăveri. Ploile au îngreunat efectuarea tratamentului fitosanitar înainte de înflorit în bune condiţii. Totodată umiditatea crează condiţii favorabile atacului de rapăn la măr şi păr, iar la sâmburoase atacului de monilioză. Gărgariţa florilor de măr (Anthonomus pomorum) şi Gândacul păros (Epicometis hirta) au stat ascunse la nivelul solului iar acum au ieşit şi atacă florile. Pe timpul înfloritului tratamentele trebuiesc evitate atât pentru faptul că omoară albinele şi alte insecte polenizatoare, împiedicându-se astfel polenizarea, cât şi pentru faptul că ele pot inhiba germinarea grăunciorului de polen fixat pe stigmatul florii, ajungându-se şi în acest caz la nerealizarea fecundării florilor. În condiţiile unui an cu temperaturi normale se efectuează un tratament înainte de deschiderea primei flori, tratament care va asigura protecţia fitosanitară pe 8-10 zile cât durează perioada înfloritului, revenind cu următorul tratament la scuturarea petalelor. În cazul unei perioade lungi a înfloritului determinat de existenţa unor temperaturi mai mici şi a existenţei unei umidităţi crescute, aşa cum sunt condiţiile din această primăvară, se impune efectuarea unor tratamente cu fungicide pe perioada înfloritului, dar spre începutul scuturării petalelor. Deasemenea şi în cazul unor atacuri puternice de insecte care atacă florile sau frunzele. Primele flori care se deschid sunt cele mai dezvoltate şi ca urmare şi cele mai importante pentru producţia de fructe şi ca urmare vom avea şi cea mai mare grijă de ele până avem siguranţa că au legat. Când se impun tratamentele pe perioada înfloritului trebuie recurs la fungicide şi insecticide care au avizul că pot fi utilizate şi pe perioada înfloritului. Conform legilor în vigoare, când se fac tratamente în plantaţiile de pomi se anunţă primăriile din zonă, iar primăriile au situaţia crescătorilor de albine, pe care îi anunţă pentru a lua măsurile de protecţie. Orice apicultor are obligaţia de a se înregistra la primăria pe raza căreia îşi instalează stupina. Dacă fungicidele nu prea creează probleme mari pentru insectele polenizatoare, dar pot inhiba germinarea polenului, insecticidele sunt o mare problemă. Sunt câteva insecticide care sunt prezentate de producătorii de pesticide ca netoxice pentru albine şi alte insecte polenizatoare (Calypso, Mavrik). Unii apicultori susţin însă că dacă albinele culegătoare nu au murit, a avut însă de suferit puietul din stup, unde a fost transportat odată cu nectarul sau polenul din flori şi insecticidul. Aşadar, trebuie utilizate cu atenţie pesticidele pe perioada înfloritului şi nu numai. Dacă nu sunt pomii înfloriţi, sau se fac tratamente în afara fenofazei de înflorit, trebuie să fim atenţi dacă nu sunt flori în covorul de vegetaţie ierboasă de sub pomi. În această situaţie vom cosi sau prelucra solul înainte de a trata.
În concluzie, trebuie să acceptăm faptul că nici pomii nu pot rămâne netrataţi de atacul bolilor şi dăunătorilor care devin tot mai virulente, dar şi mediul trebuie să fie protejat, deoarece fără insecte polenizatoare florile nu vor lega fructe. Despre agricultură ecologică, sau insecticide biologice eficiente deocamdată încă nu putem discuta pentru plantaţii de pomi de zeci şi sute de hectare, în care scăparea de sub control a unei boli sau a unui dăunător înseamnă compromiterea rezultatului economic. Dintre toate culturile agricole, pomii sunt sub impactul celor mai multe boli şi dăunători, implicând astfel tratamente fitosanitare multiple şi complexe. Dar trebuie aplicate respectând momentele, concentraţiile şi timpul de pauză de la tratament până la consumul fructelor.
A obţine şi vinde fructe, legume sau alte produse agricole este o activitate profitabilă, dar producătorul trebuie să devină conştient şi de importanţa muncii lui pentru societate, de a vinde fructe şi produse agricole sănătoase, nu otrăvite şi datoria de a lăsa un mediu sănătos copiilor şi nepoţilor săi şi ai noştri.
Lasă un răspuns