Statisticile spun că în fiecare zi, în medie, cel puțin un român își ia deliberat viața. Psihiatrii și legiștii afirmă că orice sinucigaș care ajunge pe masa de autopsie este un eșec al medicinei, pentru că un sistem medical de prevenție bine pus la punct ar trebui să evite 90% din aceste situații. Pe de altă parte, psihiatrii diferențiază pe drumul suicidului mai multe tipuri de „călători”, cu variate feluri de experiență. Unii amenință că se vor sinucide dar nu își pun în aplicare niciodată planul. Alții încearcă să-și suprime viața dar nu reușesc și, în fine, mai sînt cei care își duc la capăt actul. Deteriorarea relațiilor umane, incertitudinea locului de muncă și insecuritatea generată de o societate șchioapă, aflată în plină tranziție, reprezintă numai cîteva dintre motivele care generează alarmanta creștere a numărului cazurilor de tentative de sinucidere, mare parte dintre ele finalizate.
Orășenii sînt mai tentați de sinucidere decît țăranii
În Moldova, cele mai multe cazuri de sinucidere se întîlnesc în județele industrializate, cum ar fi Bacăul sau Galațiul. Un raport între numărul de crime, sinucideri și accidente arată că unei crime îi corespund 1,6 sinucideri și 3,3 accidente. Cele mai multe acte de sinucidere, în proporție de 60%, se produc în mediul urban, numărul mai redus al celor din mediul rural ce recurg la suicid fiind explicat prin aceea că la țară, mai mult decît la oraș, sinuciderea este privită ca act necreștinesc. În funcție de ocupația sinucigașilor, studiile arată că nu există diferențe semnificative (36% muncitori, 32% agricultori, 30% funcționari). Într-o clasificare a factorilor ce favorizează actul, pe primul loc s-ar situa conflictele familiale urmate de afecțiunile psihice.
Cele mai multe sinucideri în județul Bacău au loc în perioada aprilie-august. Pe fondul unui psihic labil accentuat de astenia de primăvară, orice eveniment nefericit legat, de exemplu, de un conflict de muncă sau un scandal familial poate induce o stare de depresie profundă. De aici și pînă la comiterea gestului nu mai este decît un pas. Explicația sinuciderilor de vară este în primul rînd consumul exagerat de alcool, adesea tărie, pe o vreme deosebit de caldă, fapt care, spun specialiștii, ia mințile oamenilor, care ajung să nu mai fie conștienți de faptele lor. Psihiatrii spun că după ce trece efectul euforizant al alcoolului apara o stare de depresie accentuată, sentimentul de culpabilitate și inutulitate.
Femeile vor mai mult să se sinucidă, însă bărbații reușesc mai des
Tentativele de sinucidere sînt mult mai frecvente la femei, în proporție de 67%, față de 33% în cazul bărbaților. Totuși, raportul femei-bărbați privind suicidul realizat arată că, în urma unor asemenea acte, bărbații sfîrșesc în proporție de 75%, în timp ce doar 25% dintre femei își duc actul la capăt. La femei predomină cel mai adesea spectaculosul, adică dorința de a impresiona anturajul și de a obține avantaje morale sau materiale.
În topul celor care au predispoziție pentru sinucidere sînt persoanele deprimate, cele ce se droghează, alcoolicii, văduvii, bătrînii, adolescenții, necăsătoriții și deținuții. Tinerii sînt cei care și datorită labilității lor psihice apelează la fel și fel de mijloace empirice pentru a-și lua viața. Ei apelează în general la tăieturi la mîini sau la burtă, ori înghit medicamente în cantități industriale. În general, însă, lațul rămîne în continuare metoda favorită de sinucidere a românului. Alte metode des întîlnite sînt aruncările de la înălțime sau în fața trenului.
Cele mai multe sinucideri, 70%, se produc în casă, în baie sau bucătărie, la oraș, în timp ce la țară sinucigașii preferă șura, grădina sau podul casei. Restul de 30% se petrec în afara gospodăriei, respectiv la locul de muncă, în spital, în pădure sau în parc.
Statisticile de pînă acum arată că, în medie, cîte 30-40 de băcăuani își pun anual capăt zilelor. De la începutul acestui an, 22 de băcăuani au încheiat deja socotelile cu cele lumești.
Lasă un răspuns