Bacău
• duminică seară a început Hramul Bacăului
Manifestări de tot felul organizate de autoritățile băcăuane în
preajma sărbătorii Sfinților Petru și Pavel, sărbătoare considerată de
ani buni hramul Bacăului vor face din municipiul de pe malurile
Bistriței o adevărată capitală a folclorului românesc. O primă
manifestare începută duminică seara se va desfășura sub genericul
„La vatra horelor și datinilor străbune”. Tot în această perioadă se
va desfășura și cea de a cincea ediție a Festivalului Național de
Folclor „Ion Drăgoi”. Interpreți de marcă veniți de prin toate colțurile
țării vor fi prezenți la Bacău pentru a cinsti, așa cum se cuvine,
memoria celui care a fost Ion Drăgoi. Petre Vlase, directorul
ansamblului folcloric „Busuiocul”, este cel care s-a ocupat de
organizarea acestor manifestări. Toate aceste spectacole nu ar fi
putut avea loc dacă nu ar fi fost sprijinul oferit de Consiliul
Județean, Consiliul Local și Primăria Bacău și alte instituții. Toate
spectacolele vor avea loc în Piața Bibliotecii Județene „Ioniță Sandu
Sturdza”. Manifestările se vor încheia marți seară cu Gala
laureaților din cadrul Festivalului „Moștenitorii”, realizat de Marioara
Murărescu.
Programul de azi
Manifestările vor debuta cu două concursuri: Concursul artiștilor
vocali și instrumentiști, precum și Concursul grupurilor vocal
instrumentale, după care va urma spectacolul TV Concurs –
„Moștenitorii”, realizat de Marioara Murărescu. Participă : Ionică
Georgiana din Stănișești, Bacău; Gabriela Comănici din Cașin și
Robert Farțade din Bacău. Vor susține recitaluri Gabriela Tuta –
Sibiu, Ovidiu Homorodeanu – Hunedoara, Cristina Retegan –
Bistrița Năsăud și mai multe grupuri vocal instrumentale.
Își vor mai da concursul Grupul vocal instrumental „Cununița” din
Satu Mare; instructor Leontina Dorca; Grupul vocal instrumental
„Busuiocul” – Bacău; instructor – Cristinel Nasta; Grupul vocal
instrumental din localitatea Iancu Jianu – județul Olt, instructor –
Mitel Dragalin. În recital vor cînta Veta Biriș, Leontina Dorca, Maria
Carmen Sas, Alin Popa, Alexandru Pârgaru, Maria Tătaru Bodea,
Veronica Jusca și Irina Sabău. Soliștii vor fi acompaniați de
Orchestra Ansamblului Folcloric „Busuicul”. Dirijor -Cristinel
Nastsa.
Marți seară, Gala Laureaților
Gala Laureaților acestor manifestări este programată să se
desfășoare luni după-amiază, de la ora 18.00, tot în Piața Bilbiotecii
Județene „I.S. Sturdza”. Vor susține recitaluri Lăcrămioara Dârlea,
Viorica Macovei, Vasilica Tataru, Nineta Popa, Mariana Ionescu,
Florentina și Petre Giurgi. Acompaniază – Orchestra Ansamblului
Folcloric „Busuiocul „; dirijor – Cornel Nastasă. (Elena SOLOMON)
pe raster
Istorisiri despre iarmarocul de altă dată
Istoria vestitelor iarmaroace ce se organizează în Bacău în preajma
zilei de Sfîntu Petru se pierde mult în negura timpului. Istoricul
Eugen Șendrea povestește că aceste bîlciuri au fost precedate de
vestitele oboare de cereale ce se deschideau în această perioadă,
la Parincea, Onești și Răcăciuni, iar primele însemnări ce amintesc
de iarmarocul de „Sîn Petru”din Bacău datează de la începutul
acestui secol. Întreaga suflare a Bacăului participa la această
manifestare, iar un lung șir de căruțe pline de țărani ce veneau din
toate județele limitrofe se putea vedea pînă dincolo de podul de pe
Bistrița. Oamenii se pregăteau pentru aceste zile cu mult timp
înainte, iar sărbătoarea era petrecută cu tot fastul de rigoare. Din
depărtare se auzea muzica interpretată de vestite tarafuri ce cîntau
pe estrada scrînciobelor, cel mai vestit fiind taraful din Băcioi,
comuna Corbasca. Dresuri de animale, piese de teatru cu Mărioara
și Costel, saltimbaci, barăci în care se putea trage la țintă și de unde era imposibil să pleci fără măcar un mic obiect de ghips, aparate pentru încercatul forței și tot felul de astfel de minunății se puteau întîlni la aceste bîlciuri.
În timp ce părinții mîncau mici făcuți din carne de oaie, mere murate și beau bere, bragă și vin vechi răcorit cu gheață din Bistrița, copii mîncau halviță, ciubuce colorate, susan, vată de zahăr ars și se răcoreau cu sirop de trandafiri. Însă atracția lor principală erau călușeii și scrînciobele, în mijlocul cărora era iujul, care seara era luminat de sute de becuri. Pînă la urmă, fiecare își cumpăra cîte ceva, să îi rămînă drept amintire pînă anul următor. Copiii plecau cu șepcuțe și tiribombe, iar părinții își cumpărau opinci, pălării de fetru aduse de la Brașov și tot felul de unelte agricole, pe care le cumpărau, uneori, la schimb cu cereale sau alte produse agricole. Prin felul în care era organizată, sărbătoarea echivala oarecum cu festinul sărbătorilor de iarnă. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns