Sfinții români din calendar

Cel mai mare număr de sfinți naționali l-au dat neomartirii, adică martirii mai noi, care au pătimit pentru credința lor din diverse pricini. Ortodoxia românească a avut încă din sec. XVII-XVIII, un însemnat contingent de neomartiri și mărturisitori de origine ardeleană, care au suferit și au murit apărându-și credința strămoșească. La glasurile autorizate din rândul credincioșilor, ale clericilor și ale teologilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a început canonizarea sfinților de origine românească în anul 1950, când, la 28 februarie, s-a hotărât introducerea Sfinților Ioan Valahul, Ioan de la Râșca, Iosif cel Nou de la Partoș, Ilie Iorest și Sava Brancovici, Visarion Sarai și Sofronie din Cioara, Oprea Nicolae și Calinic de la Cernica. Tot de la această dată s-a generalizat cinstirea, în toată Biserica, a unor sfinți mai vechi, de origine străină, ale căror moaște au fost aduse și se păstrează întregi în țara noastră (Sf. Filofteia, Cuviosul Nicodim cel Sfințit de la Tismana, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Cuviosul Grigorie Decapolitul, Cuvioasa Paraschiva, Cuviosul Dimitrie cel Nou, la care se adaugă mucenicii Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos.
În urma studierii vieții și faptelor altor personalități religioase venerabile din trecutul nostru bisericesc, în 20-21 iunie 1992, Sfântul Sinod a canonizat următorii sfinți români, instituind în a doua Duminică după Rusalii, „Duminica Sfinților Români”: sfântul cuvios Ioan de la Prislop, sfântul ierarh Antim Ivireanul, sfinții mucenici și mărturisitori preoți Moise Măcinic din Sibiel și Ioan din Galeș, sfântul cuvios Daniel Sihastru, sfântul cuvios Gherman din Dobrogea, sfântul ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, sfântul ierarh Ghelasie de la Râmeț, sfântul ierarh Leontie de la Rădăuți, dreptcredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, sfântul cuvios Ioan-Iacob Hozevitul, sfânta cuvioasă Teodora de la Sihla, sfinții martiri Constantin Vodă Brâncoveanu cu cei patru fii: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache. În primii ani după 2000, Biserica Ortodoxă Română a înfăptuit alte 13 canonizări, pentru ca în martie 2008 să fie proclamați sfinți alți 9 mărturisitori și trăitori în credința strămoșească.
În 2011 au avut loc alte trei proclamări de canonizari: Cuviosul Irodion de la Mănăstirea Lainici și mitropoliții Andrei Șaguna și Simeon Ștefan din Transilvania. La majoritatea sfinților români, slujba acatistului a fost întocmită de PS Episcop-vicar Ioachim Băcăuanul.