Dintotdeauna, omul dezvoltat normal, fizic și intelectual, și-a manifestat compasiunea față de cei loviți de soartă, cum se crede în popor. Persoanele cu handicap se bucură de o grijă specială, chiar dacă în parte aceasta este declarativă, din partea cîrmuitorilor și a colectivităților în care trăiesc. Handicapul cel mai grav este considerat lipsa vederii fizice. Suprema grijă a omului este ocrotirea vederii, pe care folclorul a fixat-o plastic „a o păzi ca pe lumina ochilor”.
Legile morale și codul rutier prevăd măsuri exprese pentru protejarea orbilor. Pentru a fi observați, aceștia poartă un baston alb, pe care îl ridică spre atenționare atunci cînd vor să traverseze un drum public circulat.
După Cartea albă a guvernării, cabinetul Năstase trebuie să-și procure bastoane albe în vederea traversării căilor întortocheate ale următoarelor luni. Deoarece toate rapoartele despre nivelul de trai, PIB, relații externe sînt făcute pentru orbi, populația crede că guvernul are orbul găinilor. În aceste condiții, se recomandă ochelari de cal pentru a nu se vedea ce se întîmplă în țară și a le fi mai ușor birjarilor de la înaltele curți să-l țină bine în frîu.
Căile de acces spre caleașca puterii se vor aglomera, iar actualii guvernanți vor trebui „să dea seama” celor nevăzuți și neauziți despre cele gîndite și negîndite, făcute și nefăcute în folosul purtătorilor cărții de alegător.
Îmbulzeala spre palatele puterii va face anevoioasă circulația normală a actualilor purtători de comisioane și gipane. S-ar putea să trebuiască să vină în picioarele goale spre Conosa celor mulți, hăituiți și flămînzi.
Sacul și cenușa nu sînt suficiente, pentru că românii nu le au cu procedeele antice de pocăință ale orientalilor și nici actualii viitori foști nu acceptă să-și pună cenușă pe capul musai bărbierit. Despre dormitul în sac de iută presărat cu cenușă, nici vorbă! Ar fi prea mare căderea din gipan în țuhal.
Oleacă de tînguire vor face, așa, de ochii neștiutori ai prostimii, vor folosi și tămîie electorală pentru perdele de fum acoperitoare de fapte mărețe. În slujba grupului, a clanului sau a partidului se vor da și canoane. Mulți vor fi osîndiți să fie puși pe liste în alte județe. Se vor da și pedepse mai aspre privind rotirea de la Parlament la Guvern și invers. Va fi un timp pentru plîns și un timp pentru rîs. Plînsul pentru cei care nu vor mai apuca pulpanele puterii și rîsul subțire, îngăduitor, de sus, pentru cei care își vor păstra caimacul, iar rîsul-rîsului față de cei care își vor aduce obolul în urne pentru aceiași ochi guvernamentali cu ochelari de cal.
Piața electorală va fi invadată și de multe flașnete, ce vor imita glasul sirenelor marine pentru marinarii de apă stătută prin gropile Bucureștiului.
Într-o hărmălaie generală, guvernanților le va fi greu să treacă strada alegerilor. Bastonul alb va fi ridicat mai tot timpul. Și, pe furiș, va fi folosit și pentru otînjirea participanților la traficul electoral. Puterea se cîștigă greu, se plătește scump și se menține cu prafuri în ochii mulțimii, care se crede văzătoare. Dar neștiutoare.
Norocul orbilor din naștere, care nu vor vedea folosirea neloială a bastonului alb de guvernare, dar nici orbeții de la urnele de vot! (Hary CERNEȚ)
Lasă un răspuns