• elevii claselor a XII-a au simulat, ieri, în premieră, proba de educație fizică a examenului de bacalaureat
Elevii de clasa a XII-a care și-au ales educația fizică ca materie de examen pentru ultima probă a bacalaureatului au făcut, ieri, o repetiție generală pentru „maturitate”. Concret, ei au participat la simularea probei de educației fizică, o premieră absolută pusă pe picioare de către Inspectoratul Școlar Județean (ISJ). Cînd ISJ a decis să organizeze pretestare și la sport, mulți au privit ideea ca pe una destul de năstrușnică și s-au întrebat la ce bun o simulare la tumbe. Realitatea avea să dovedească, însă, că inițiativa ISJ a fost cît se poate de nimerită. Considerată floare la ureche și aleasă de către unii liceeni doar pentru a scăpa de învățăt la o materie „clasică”, educația fizică a devenit, odată cu schimbarea programei de examen de către Ministerul Educației și Cercetării, o probă nu foarte ușor de trecut, în condițiile în care unele baremuri impuse pentru obținerea notei 10 sînt de-a dreptul imposibile. „De exemplu, o fată trebuie să facă 20 de flotări pentru nota 10, barem ce urcă la 30 de flotări în cazul băieților. Ori, nici o sportivă de performanță nu reușește foarte ușor să facă, corect, 20 de flotări”, ne-a declarat profesorul Viorel Grigore de la Liceul Pedagogic. În plus, acesta, dar și alți profesori de educație fizică, s-au arătat extrem de nemulțumiți de prevederea MEC potrivit căreia un elev care a fost scutit de educație fizică pentru cel puțin un semestru, indiferent de anul școlar, nu are voie să-și aleagă sportul ca probă de Bac. „Mi se pare incorect să-i interzici unui sportiv de performanță să dea educația fizică la bacalaureat, dacă o accidentare l-a pus în imposibilitatea de a face sport în decurs de un semestru”, a mai spus profesorul Grigore.
Flotările, furcile caudine ale probei de educație fizică
Cum era de așteptat, flotările s-au dovedit a fi adevărate furci caudine pentru marea majoritatea a elevilor care au participat la simularea de ieri. La Liceul Pedagogic, nu numai că foarte puțini dintre aceștia au reușit să atingă, gîfîind, baremul pentru nota 10, dar mulți dintre ei se lăudau cu propria performanță dacă reușeau să facă măcar 10 flotări. Singurul care a făcut cele 30 de flotări fără nici o problemă a fost Lucian Ciuntea, tenisman de performanță, în timp ce unul din membrii „corului de șmecheri” care lua în bîză pe mai toată lumea a fost întîmpinat cu „Rușinică! Rușinică!”, după ce „și-a dat cu firma-n cap” făcînd doar trei flotări.
Situația nu a fost mai roză nici la ceelelate probe. Fetele de la Liceul Pedagogic care au optat, la jocuri sportive, pentru handbal nu au putut trece, de regulă, de nota 7, în timp ce alergarea de viteză a dat, la rîndul ei, mari bătăi de cap „simulatorilor”. La Colegiul Național „Vasile Alecsandri” notele de 1, 2 sau 3 începuseră să devină o obișnuință pentru fete, care alergau 50 de metri cam în nouă secunde. Ceea ce înseamnă nota 1. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns