SINAXAR

Pomenirea Sfîntului Mucenic Andrei Stratilat (sec. IV)

Sfîntul Andrei Stratilat a trăit în timpul păgînului împărat Maximin și era în dregătoria ostășească de stratilat, care înseamnă căpetenie de ostași.

Cînd au năvălit perșii în Siria, Antioh, comandantul armatei romane l-a trimis pe Sfîntul Andrei împreună cu alte oști împotriva invadatorilor care pustiau țara. Sfîntul s-a rugat mult, chemînd pe Hristos în ajutor, și a îndemnat și pe ostașii săi să se roage. Astfel, au înfrînt pe dușmani, gonindu-i dincolo de hotare și ucigînd pe mulți dintre ei. Cu această biruință, Andrei a tras pe mulți dintre soldații lui la credința în Iisus Hristos.

Însă Antioh era om rău la suflet, crunt la fire și dușman neîmpăcat al creștinilor. După victoria împotriva perșilor, Sfîntul Andrei și ostașii său au fost pîrîți că se închină lui Hristos, fapt pentru care au fost chemați la judecată. În fața comandantului toți au mărturisit că au nădejdea în Dumnezeu. Drept urmare, ostașii au fost osîndiți să fie surghiuniți în afara hotarelor Siriei, iar, pe Sfîntul Andrei l-au supus la cazne sumplite. După ce l-au întins pe un pat de fier ars în foc și a rămas nevătămat, s-au gîndit să-l condamne la moarte. Socotind că nu este bine ca pe niște ostași slăviți și viteji, precum era ei, să-i piardă în mijlocul poporului, Antioh a poruncit să-i lase liberi, hotărînd să-i piardă, în taină, pentru alte pricini.

Sfîntul Andrei și ostașii lui, văzîndu-se liberi, au mers îndată în Cilicia și s-au botezat toți, în credința lui Hristos, motiv pentru care dregătorul a poruncit să li se taie capetele tuturor. Atunci, s-au numărat ca la două mii cinci sute de ostași, care au primit cununa mucenicilor. (C.G.)